11 definiții pentru bleot


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bleot, ~oa smf, a [At: PONTBRIANT, D. / V: bliot, ~oată, blot, ~oa / Pl: ~oți, ~oate / E: ger blöd] (Îvp) 1-2 (Om) tont.

BLEOT, BLEOÁTĂ, bleoți, bleoate, adj. (Reg.; adesea substantivat) Prost, nătâng. – Din germ. blöd.

BLEOT, BLEOÁTĂ, bleoți, bleoate, adj. (Reg.; adesea substantivat) Prost, nătâng. – Din germ. blöd.

BLEOT, BLEOÁTĂ, bleoți, bleoate, adj. (Regional) Prost, prostălău, nătîng, nătărău, tont. V. bleg. (Substantivat) Stăi, bade. Unde-ați pornit-o? Acesta, încăpățînat, trăgea înainte, fără să răspundă.N-auzi, mă, bleotule! Unde vă duceți? D. ZAMFIRESCU, R. 84.

BLEOT, BLEOÁTĂ, bleoți, bleoate, adj. (Reg.; adesea substantivat) Prost, nătâng. – Germ. blöd.

bleot a. prost, tont, stângaciu. [Germ. BLÖD, printr’un intermediar săsesc].

bleot, bleoátă (eo dift.) adj. (germ. sas. blöd). Munt. Foarte prost, tîmpit. Adv. A vorbi bleot. V. plĭurd.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bleot (reg.) adj. m., pl. bleoți; f. bleoátă, pl. bleoáte

bleot adj. m., pl. bleoți; f. sg. bleoátă, pl. bleoáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BLEOT adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.

bleot adj., s. v. BLEG. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTĂNAC. STUPID. TONT. TONTĂLĂU.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bleót (bleoátă), adj. – Tont, tîmp. Creație expresivă, cf. bleandă, bleau, bleg (Iordan, BF, II, 182). Este puțin probabilă der. din germ. blöd, sugerată de DAR. – Der. bl(e)otocări, vb. (a clefăi, a strivi, a zdrobi; a vorbi fără șir) se folosește în Mold., și corespunde lui a blociori, în Trans. și lui a bloșticăi, în Mold.; blotocăreală, s. f. (vorbire de neînțeles); blotor, s. m. (prost).

Intrare: bleot
adjectiv (A45)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bleot
  • bleotul
  • bleotu‑
  • bleoa
  • bleoata
plural
  • bleoți
  • bleoții
  • bleoate
  • bleoatele
genitiv-dativ singular
  • bleot
  • bleotului
  • bleoate
  • bleoatei
plural
  • bleoți
  • bleoților
  • bleoate
  • bleoatelor
vocativ singular
  • bleotule
  • bleoate
  • bleoa
  • bleoato
plural
  • bleoților
  • bleoatelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bleot

etimologie: