blenoragie sf [At: DA ms / Pl: ~gii / E: fr blennorragie] Boală venerică infecțioasă, însoțită de mâncărime, usturime, scurgeri purulente Si: gonoree.

BLENORAGÍE, blenoragii, s. f. Boală venerică contagioasă, manifestată prin mâncărime, senzație de usturime, scurgeri purulente etc.; gonoree. – Din fr. blennorragie.

BLENORAGÍE, blenoragii, s. f. Boală venerică infecțioasă, manifestată prin mâncărime, senzație de usturime, scurgeri purulente etc.; gonoree. – Din fr. blennorragie.

BLENORAGÍE, blenoragii, s. f. Boală venerică infecțioasă, constînd în inflamarea mucoasei organelor genitale; (popular) sculament.

BLENORAGÍE, blenoragii, s. f. Boală venerică infecțioasă constând din inflamarea mucoasei organelor genitale. – Fr. blennorragie (<gr.).

BLENORAGÍE s.f. Inflamație a mucoasei organelor genitale, datorită unui gonococ; blenoree, gonoree. [Gen. -iei. / < fr. blennorragie].

BLENORAGÍE s. f. inflamație a mucoasei organelor genitale datorită unui gonococ; blenoree, gonoree. (< fr. blennorragie)

BLENORAGÍE f. Boală venerică contagioasă, caracterizată prin inflamarea organelor genitale, însoțită de scurgeri purulente; gonoree. [Art. blenoragia; G.-D. blenoragiei; Sil. -gi-e] /<fr. blennorragie

blenoragíe s. f., art. blenoragía, g.-d. art. blenoragíei; pl. blenoragíi, art. blenoragíile

blenoragíe s. f., art. blenoragía, g.-d. art. blenoragíei; pl. blenoragíi, art. blenoragíile

BLENORAGÍE s. (MED.) gonoree, (pop.) sculament, (reg.) frântură, scurgere, scursoare, (înv.) scursură. (~ este o boală venerică.)

BLENORAGIE s. (MED.) gonoree, (pop.) sculament, (reg.) frîntură, scurgere, scursoare, (înv.) scursură. (~ este o boală venerică.)

BLENO- „mucus, mucozitate”. ◊ gr. blenna „mucozitate” > fr. blenno-, germ. id., engl. id. > rom. bleno-. □ ~gen (v. -gen₁), adj., care produce mucus; ~id (v. -id), adj., asemănător cu mucusul; ~ragie (v. -ragie), s. f., boală venerică contagioasă, manifestată prin scurgeri purulente, mîncărime etc.; sin. gonoree, blenoree; ~ree (v. -ree), s. f., blenoragie*.