BLENORAGIE, blenoragii, s. f. Boală venerică contagioasă, manifestată prin mâncărime, senzație de usturime, scurgeri purulente etc.; gonoree. – Din fr. blennorragie.

blenoragie sf [At: DA ms / Pl: ~gii / E: fr blennorragie] Boală venerică infecțioasă, însoțită de mâncărime, usturime, scurgeri purulente Si: gonoree.

blenoragie s.f. (med.) Boală venerică, contagioasă, caracterizată prin inflamația mucoasei organelor genito-urinare, provocată de un gonococ și care se caracterizează prin mîncărime, senzație de usturime, scurgeri purulente etc.; gonoree; sculament. • pl. -ii. g.-d. -iei. /<fr. blennorragie; cf. gr. βλέννος „mucus”, ῥήγνυμι „a rupe; a țîșni”.

BLENORAGIE, blenoragii, s. f. Boală venerică infecțioasă, manifestată prin mâncărime, senzație de usturime, scurgeri purulente etc.; gonoree. – Din fr. blennorragie.

BLENORAGIE, blenoragii, s. f. Boală venerică infecțioasă, constînd în inflamarea mucoasei organelor genitale; (popular) sculament.

BLENORAGIE, blenoragii, s. f. Boală venerică infecțioasă constînd din inflamarea mucoasei organelor genitale. – Fr. blennorragie (<gr.).

BLENORAGIE s.f. Inflamație a mucoasei organelor genitale, datorită unui gonococ; blenoree, gonoree. [Gen. -iei. / < fr. blennorragie].

BLENORAGIE s. f. inflamație a mucoasei organelor genitale datorită unui gonococ; blenoree, gonoree. (< fr. blennorragie)

BLENORAGIE f. Boală venerică contagioasă, caracterizată prin inflamarea organelor genitale, însoțită de scurgeri purulente; gonoree. [Art. blenoragia; G.-D. blenoragiei; Sil. -gi-e] /<fr. blennorragie

blenoragie s. f., art. blenoragia, g.-d. art. blenoragiei; pl. blenoragii, art. blenoragiile (desp. -gi-i-)

blenoragie s. f., art. blenoragia, g.-d. art. blenoragiei; pl. blenoragii, art. blenoragiile

blenoragie s. f., art. blenoragia, g.-d. art. blenoragiei; pl. blenoragii, art. blenoragiile

BLENORAGIE s. (MED.) gonoree, (pop.) sculament, (reg.) frântură, scurgere, scursoare, (înv.) scursură. (~ este o boală venerică.)

BLENORAGIE s. (MED.) gonoree, (pop.) sculament, (reg.) frîntură, scurgere, scursoare, (înv.) scursură. (~ este o boală venerică.)

BLENO- „mucus, mucozitate”. ◊ gr. blenna „mucozitate” > fr. blenno-, germ. id., engl. id. > rom. bleno-. □ ~gen (v. -gen₁), adj., care produce mucus; ~id (v. -id), adj., asemănător cu mucusul; ~ragie (v. -ragie), s. f., boală venerică contagioasă, manifestată prin scurgeri purulente, mîncărime etc.; sin. gonoree, blenoree; ~ree (v. -ree), s. f., blenoragie*.