2 intrări

29 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BLEAU1 interj. (Reg.; în expr.) A nu zice nici bleau = a tăcea din gură, a nu (mai) scoate o vorbă. – Et. nec.

BLEAU2, bleauri, s. n. (Reg.) Tablă de fier care îmbracă osia carului.[Var.: bleah, bleav s. n.] – Din ucr. bljacha, germ. Blech.

bleau2 sn [At: COSTINESCU / V: ~ah, ~av, ~ehiu, ~ec, ~ef, ~eu, plec, pleu / Pl: ~ri /E: ger Blech, ucr бляча] (Reg) 1 Tablă care îmbracă osia carului. 2 Bucată de fier care căptușește butucul sau căpățâna roții. 3 (Îe) A face cuie (sau piroane) de – A tremura de frig. 4 (Înv; îf pleu) Vas de metal, de 250 ml, cu care se bea apă. 5 Cuțit care nu taie. 6 (Fig) Om prostănac.

bleau1 s [At: PAMFILE, J. III / E: nct] (Reg; îe) A nu zice (nici) – A nu scoate (nici) o vorbă Si: a nu zice (nici) cârc, a nu zice (nici) pâs.

BLEAU2, bleauri, s. n. (Reg.) Tablă de fier care îmbracă osia carului. [Var.: bleah, bleav s. n.] – Din ucr. bljacha, germ. Blech.

BLEAU1 subst. (Reg.; în expr.) A nu zice nici bleau = a tăcea din gură, a nu (mai) scoate o vorbă. – Et. nec.

BLEAU2, bleauri, s. n. (Regional) Tablă de fier cu care se îmbracă osia carului, ca să nu se roadă de butucul sau. de căpățîna roții. ◊ (Adjectival, despre fier) De calitate proastă. Dacă plugul e de fier bleau... nu poți trage brazda nici îngustă, nici adîncă. STANCU, D. 152.

BLEAU1 interj. (Numai în expr.) A nu zice nici bleau = a nu zice nici cîrc, nici pis. Nu mai cuteză să zică nici bleau. ISPIRESCU, L. 277.

BLEAU1 interj. (Reg.; în expr.) A nu zice nici bleau = a nu (mai) scoate o vorbă.

BLEAU2, bleauri, s. n. (Reg.) Tablă de fier cu care se îmbracă osia carului. – Germ. Blech (ucr. bljacha).

bleau (bleav; Mold. bleah) n. tăbliță de fier, bătută pe osie, ca să nu se roază. [Rut. BLIAHA = germ. BLECH].

bleau int. nimica: a nu zice bleau. [Onomatopee].

BLEAH s. n. v. bleau2.

BLEAV s. n. v. bleau2.

bleah, bleav și bleaŭ (o silabă) n., pl. urĭ. Trans. Mold. (rut. bleáha, d. germ. blech, tinichea. V. plev). Feru care acoperă capătu osiiĭ ca să nu roadă frecîndu-se de roată (în Trans. morcoașă). Fig. Iron. Gioablă, unealtă proastă: un bleav de pistol (CL. 1924, 194), de cuțit, de coasă. V. hleab.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bleau2 (tablă) (reg.) s. n., art. bleául; pl. bleáuri

arată toate definițiile

Intrare: bleau (interj.)
bleau2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • bleau
  • blea
Intrare: bleau (s.n.)
bleau1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bleau
  • bleaul
  • bleau‑
plural
  • bleauri
  • bleaurile
genitiv-dativ singular
  • bleau
  • bleaului
plural
  • bleauri
  • bleaurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bleah
  • bleahul
  • bleahu‑
plural
  • bleahuri
  • bleahurile
genitiv-dativ singular
  • bleah
  • bleahului
plural
  • bleahuri
  • bleahurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bleav
  • bleavul
  • bleavu‑
plural
  • bleavuri
  • bleavurile
genitiv-dativ singular
  • bleav
  • bleavului
plural
  • bleavuri
  • bleavurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bleau (interj.)

  • 1. regional expresie A nu zice nici bleau = a tăcea din gură, a nu (mai) scoate o vorbă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Nu mai cuteză să zică nici bleau. ISPIRESCU, L. 277.
      surse: DLRLC

etimologie:

bleau (s.n.) bleah bleav

  • 1. regional Tablă de fier care îmbracă osia carului.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: morcoașă
    • 1.1. (și) adjectival (Despre fier) De calitate proastă.
      exemple
      • Dacă plugul e de fier bleau... nu poți trage brazda nici îngustă, nici adîncă. STANCU, D. 152.
        surse: DLRLC

etimologie: