opțiuni

10 definiții pentru bizantinism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BIZANTINÍSM, bizantinisme, s. n. Mod de a acționa în viața publică și particulară prin intrigi, prin subtilități inutile sau frivole. – Din fr. byzantinisme.

BIZANTINÍSM, bizantinisme, s. n. Mod de a acționa în viața publică și particulară prin intrigi, prin subtilități inutile sau frivole. – Din fr. byzantinisme.

bizantinísm sn [At: DA / Pl: ~e / E: fr bizantinisme] 1 Mod de a acționa în viață prin intrigi și viclenie. 2 (Fig) Subtilitate formală, fără substanță. 3 (Fig) Duplicitate.

BIZANTINÍSM s.n. Corupție și neorânduială (politică și publică). ♦ Predilecție pentru disputele subtile și inutile. [< fr. byzantinisme].

BIZANTINÍSM s. n. 1. caracter, influență bizantină (în arhitectură, ornamentație).[1] ◊ stil specific culturii și artei, modului de viață și mentalității din Imperiul Bizantin; mod de a acționa prin corupție, dezordine (politică) și intrigă. 2. predilecție pentru disputele subtile și inutile. (< fr. byzantinisme)

  1. acest sens nu pare să aibă susținere în textele de limbă română — raduborza

BIZANTINÍSM n. 1) Tendință de a discuta chestiuni subtile dar lipsite de rost. 2) Mod de a acționa în viața publică și politică, caracterizat prin corupție și dezorganizare. /<fr. byzantinisme

bizantinism n. caracter bizantin: subtilitate, duplicitate.

*bizantinízm n., pl. e Caracter bizantin. Fig. Subtilitate, discusiune oțioasă. Duplicitate, viclenie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bizantinísm s. n., pl. bizantinísme

bizantinísm s. n., pl. bizantinísme

bizantinism.

Intrare: bizantinism
bizantinism substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bizantinism
  • bizantinismul
  • bizantinismu‑
plural
  • bizantinisme
  • bizantinismele
genitiv-dativ singular
  • bizantinism
  • bizantinismului
plural
  • bizantinisme
  • bizantinismelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bizantinism

  • 1. Mod de a acționa în viața publică și particulară prin intrigi, prin subtilități inutile sau frivole.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Caracter, influență bizantină (în arhitectură, ornamentație).
    surse: MDN '00
    • 2.1. Stil specific culturii și artei, modului de viață și mentalității din Imperiul Bizantin.
      surse: MDN '00

etimologie: