3 intrări

26 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BIRLIC, (1) birlici, s. m. (2) birlicuri, s. n. 1. S. m. As (1). 2. S. n. Spetează verticală la zmeul cu care se joacă copiii. – Din tc. birlik.

birlic [At: FILIMON, C. II, 329 / V: (înv) zb~ / Pl: ~ici sm, ~uri sn, / E: tc birlik] 1 sm As (1). 2 sm (Mol; îvr; în limbajul școlarilor) Nota unu. 3 sn Spetează verticală a zmeului. 4 sn Fereastră de deasupra ușii.

birlic s.m., s.n. 1 s.m. (la jocul de cărți) As. Dă-mi un birlic, dă-mi un zece ochi, un popă, o preoteasă sau orice altă carte (FIL.). 2 s.m. (înv.; în limbajul școlarilor) Nota unu. La școală profesorii ne amenințau cu birlicul (POP.). 3 s.n. Spetează verticală la zmeul cu care se joacă copiii. Mai trebuie smeului un cap și un birlic (FEL.). • pl. m. -ci, n. -uri. /<tc. birlik.

BIRLIC, (1) birlici, s. m., (2) birlicuri, s. n. 1. S. m. As (2). 2. S. n. Spetează verticală la zmeul cu care se joacă copiii. – Din tc. birlik.

BIRLIC1, birlici, s. m. (Popular, la jocul de cărți) As. Am doi birlici și doi popi.

BIRLIC2, birlicuri, s. n. Speteaza verticală care trece prin mijlocul zmeului cu care se joacă copiii.

BIRLIC2, birlicuri, s. n. Spetează care trece de la cap prin locul de întîlnire al spetezelor diagonale ale zmeului cu care se joacă copiii. – Tc. birlik.

BIRLIC1, birlici, s. m. (Pop.) As (1).Tc. birlik.

BIRLIC ~ci m. Carte de joc cu cea mai mare valoare între cărțile de aceeași culoare; as. /<turc. birlik

birlic n. 1. as (la cărțile de joc): dă-mi un birlic FIL.; 2. speteaza mijlocie la smeul de hârtie: mai trebue smeului un cap și un birlic ISP. [Turc. BIRLIK, unitate].

birlíc n., pl. e (turc. birlik, unitate, d. bir, unu). As la jocu de cărțĭ (Vechĭ). Nota unu la școală (Mold. Fam.) Speteaza verticală din mijlocu zmeuluĭ (numită și zbirlic în Munt. și zbîrlic în Mold. sud). – Și berlic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

birlic2 (spetează la zmeu) s. n., pl. birlicuri

birlic1 (carte de joc) (reg.) s. m., pl. birlici

birlic1 (carte de joc) s. m., pl. birlici

birlic2 (spetează la zmeu) s. n., pl. birlicuri

birlic (spetează la zmeu) s. n., pl. birlicuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

birlic (-ci), s. m.1. As, carte de joc. – 2. Spetează care trece prin mijlocul zmeului de copii. – 3. (Arg.) Nota unu, la școală. – 4. (Arg.) Sublocotenent. Tc. birlik „unitate”, de la bir „unu” (Roesler 589; Șeineanu, II, 52). La sensul 2 a putut avea loc o confuzie cu tc. bilik „antebraț” (DAR).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BIRLIC v. Vasiliu-Birlic, Grigore.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

birlic, birlici s. m. 1. (cart.) as. 2. dolar.

Intrare: Birlic
Birlic nume propriu
nume propriu (I3)
  • Birlic
Intrare: birlic (as)
birlic1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • birlic
  • birlicul
  • birlicu‑
plural
  • birlici
  • birlicii
genitiv-dativ singular
  • birlic
  • birlicului
plural
  • birlici
  • birlicilor
vocativ singular
plural
zbirlic1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbirlic
  • zbirlicul
  • zbirlicu‑
plural
  • zbirlici
  • zbirlicii
genitiv-dativ singular
  • zbirlic
  • zbirlicului
plural
  • zbirlici
  • zbirlicilor
vocativ singular
plural
berlic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zbârlic1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbârlic
  • zbârlicul
  • zbârlicu‑
plural
  • zbârlici
  • zbârlicii
genitiv-dativ singular
  • zbârlic
  • zbârlicului
plural
  • zbârlici
  • zbârlicilor
vocativ singular
plural
Intrare: birlic (spetează)
birlic2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • birlic
  • birlicul
  • birlicu‑
plural
  • birlicuri
  • birlicurile
genitiv-dativ singular
  • birlic
  • birlicului
plural
  • birlicuri
  • birlicurilor
vocativ singular
plural
zbirlic2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbirlic
  • zbirlicul
  • zbirlicu‑
plural
  • zbirlice
  • zbirlicele
genitiv-dativ singular
  • zbirlic
  • zbirlicului
plural
  • zbirlice
  • zbirlicelor
vocativ singular
plural
zbârlic2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbârlic
  • zbârlicul
  • zbârlicu‑
plural
  • zbârlice
  • zbârlicele
genitiv-dativ singular
  • zbârlic
  • zbârlicului
plural
  • zbârlice
  • zbârlicelor
vocativ singular
plural
birlic3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • birlic
  • birlicul
  • birlicu‑
plural
  • birlice
  • birlicele
genitiv-dativ singular
  • birlic
  • birlicului
plural
  • birlice
  • birlicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

birlic, birlicisubstantiv masculin

  • 1. As. DEX '09 DLRLC
    sinonime: as
    • format_quote Am doi birlici și doi popi. DLRLC
etimologie:

birlic, birlicurisubstantiv neutru

  • 1. Spetează verticală la zmeul cu care se joacă copiii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.