BILĂ², bile, s. f. Sferă (de mici dimensiuni) fabricată din diferite materiale și folosită în diverse scopuri (ca rulmenți, la unele jocuri de copii, la jocul de popice, ca modalitate de vot etc.) ♦ Bilă albă = expresie a votului pozitiv. Bilă neagră = expresie a votului negativ. (La notarea răspunsurilor studenților; în trecut) Bilă albă = calificativ între „foarte bine” și „bine”. Bilă roșie = calificativ între „bine” și „suficient”. Bilă neagră = calificativul „insuficient”. – Din fr. bille.

BILĂ³, bile, s. f. Trunchi (subțire), mai ales de brad, folosit în construcții, la schele. – Din bg. bilo.

bilă¹ sf [At: DIONISIE, C. 201 / Pl: ~le / E: bg било] 1-2 Trunchi de arbore sau bucată de lemn (de brad) din care se taie bucăți de câțiva metri lungime. 3 Bucată dintr-o bilă¹ (1). 4 Scurtătură de brad. 5 (Pfm; îe) Parcă ar fi ridicat la ~le Definește o persoană care se vaită de oboseală tot timpul.

bilă² [At: MAIORESCU, D. II, 122 / Pl: ~le / E: fr bille] 1 (Mică) sferă făcută din diferite materiale și întrebuințată în diferite scopuri (la rulmenți, la unele jocuri, la votare etc) Si: (înv) gogonea. 2 (Fam; îs) ~ albă Vot pozitiv. 3 (Fam; îs) ~ neagră Vot negativ. 4 (Înv; la notarea studenților; îs) ~ albă Calificativ de „foarte bine” sau „bine”. 5 (Înv; la notarea studenților; îs) ~ roșie Calificativ între „bine” și „suficient”. 6 (Înv; la notarea studenților; îs) ~ neagră Calificativ de „insuficient”. 7 (Irn; fig) Cap. 8 (Fam; îe) A atinge la ~ A lovi în cap. 9 (Fam; îe) A fi atins la ~ A fi țicnit.

bilă³ sf [At: PARHON, B. 47 / Pl: ~le / E: fr bile, lat bills] (Med) 1 Fiere. 2 Lichid secretat de fiere.

bilă² s.f. 1 Obiect sferic de lemn, sticlă, metal etc. cu variate utilizări (cu care se joacă popice, biliard, care se folosește la rulmenți, la votare etc.). ◊ (jur.) Vot cu bile = formă de vot secret prin care votantul își exprimă opțiunea cu ajutorul a două bile, introducînd bila albă în urna albă și bila neagră în urna neagră pentru vot pozitiv sau invers pentru vot negativ. 2 (înv.; cu compliniri ca „albă”, „roșie”, „neagră”) Notă care se dădea în trecut la unele facultăți Bilă albă = a) (în opoz. cu „bilă neagră”) bilă de culoare albă, care se pune în urnă la vot (în parlament), însemnînd vot pentru; vot pentru un candidat; b) calificativ între „foarte bine” și „bine”. △ fig. Are o bilă albă la capitolul „sinceritate”. Bilă roșie = calificativ între „bine” și „suficient”. Bilă neagră = calificativ de „insuficient”. △ fig. Merită o bilă neagră pentru incompetență. 3 (fam.) Cap, inteligență. Bravo, ai fost deștept! Ai o bilă grozavă. ◊ expr. A atinge la bilă = a lovi în cap. A fi atins la bilă = a fi țicnit. • pl. -e. /<fr. bille.

bilă³ s.f. (reg.) Trunchi (subțire), mai ales de brad, întrebuințat în construcții, la schele. • pl. -e. /<bg. било.

bilă¹ s.f. (biol.) Produs de secreție al ficatului, cu viscozitate mare și culoare variind de la galben-auriu la brun-verzui, cu gust amar și care, excretat în intestinul subțire, are rol fiziologic în digestie; fiere. • pl. -e. /<fr. bile, lat. bīlis, -is.

*BILĂ³ sf. 🫀 Fiere [fr. < lat.].

*BILĂ² (pl. -le) sf. 1 ⛹ Mică sferă (de 6-7 cm. diametru de fildeș cu care se joacă la biliard (🖼 479) ¶ 2 ⛹ Sferă de lenm de diferite mărimi întrebuințată la jocul de popice ¶ 3 Globuleț de piatră sau de sticlă cu care se joacă copiii ¶ 4 Globuleț, mai adesea de os, alb sau negru, cu care se votează în anumite adunări ¶ 5 🖋 Notă cu care se exprimă la universitate rezultatul unui examen: ~ albă, bine; ~ roșie, binișor; ~ neagră, rău [fr. bille].

BILĂ¹ (pl. -le) sf. Trunchiu de lemn din toată lungimea unui copac, mai adesea de brad, din care se fac scînduri: în apa făcută tău s’au strîns bilele aduse din munți (LUNG.) [blg. bilo + fr. bille].

BILĂ³, bile, s. f. Trunchi (subțire), mai ales de brad, întrebuințat în construcții, la schele. – Din bg. bilo.

BILĂ², bile, s. f. Sferă (de mici dimensiuni) fabricată din diferite materiale și întrebuințată în diverse scopuri (ca rulmenți, la unele jocuri de copii, la jocul de popice, ca modalitate de vot etc.). ◊ Bilă albă = expresie a votului pozitiv. Bilă neagră = expresie a votului negativ. (La notarea răspunsurilor studenților; în trecut) Bilă albă = calificativ între „foarte bine” și „bine”. Bilă roșie = calificativ între „bine” și „suficient”. Bilă neagră = calificativul „insuficient”. – Din fr. bille.

BILĂ², bile, s. f. Obiect de formă sferică, făcut din lemn, piatră, sticlă etc. și servind ca piesă la jocurile de copii, la popice, la biliard sau ca piesă mecanică la anumite mașini. ◊ Bilă albă (sau neagră) = (într-un anumit sistem de votare) vot pentru (sau contra) unui candidat. Votăm cu bilă albă ori neagră? PAS, L. I 158. Rulment cu bile v. rulment. ♦ (În trecut, la notarea examenelor din universități) Bilă albă = nota «foarte bine». Bilă roșie = nota «bine ». Bilă neagră = nota «insuficient».

BILĂ¹ s. f. Fiere (1).

BILĂ³, bile, s. f. Trunchi subțire (întreg sau scurtat) de arbore, în special de brad, întrebuințat în construcții în formă brută sau prelucrată. Pădurarii taie brazii... și fac din ei bușteni și bile. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG. – Variantă: (regional) ghilă (DUNĂREANU, CH. 48) s. f.

BILĂ¹, bile, s. f. Fiere (1). – Fr. bile (lat. lit. bilis).

BILĂ², bile, s. f. Obiect de formă sferică (de dimensiuni mici), făcut din diferite materiale și întrebuințat în diverse scopuri (la unele jocuri de copii, la jocul de popice, la anumite mașini etc.). ♦ Bilă albă (sau neagră) = (într-un anumit sistem de votare) vot prin care se aprobă (sau se respinge) o lege, un guvern etc. ♦ (În trecut, la notarea examenelor din universități) Bilă albă = nota „foarte bine”. Bilă roșie = nota „bine”. Bilă neagră = nota „insuficient”. – După fr. bille.

BILĂ³, bile, s. f. Trunchi subțire de arbore, mai ales de brad, întrebuințat în construcții. – Bg. bilo.

BILĂ² s.f. Sferă de lemn, de sticlă, de metal etc. cu care se joacă popice, biliard, care se folosește la rulmenți etc. ♦ (Cu complinirea: albă, roșie, neagră etc.) Notă care se dădea în trecut la unele facultăți. [< fr. bille].

BILĂ¹ s.f. Lichid vîscos cu gust amar, secretat de ficat; fiere. [< fr. bile, cf. lat. bilis].

BILĂ¹ s. f. produs de secreție al ficatului, cu rol fiziologic în digestie; fiere. (< fr. bile)

BILĂ² s. f. 1. sferă de lemn, sticlă, metal etc. pentru popice, biliard, rulmenți etc. 2. (albă, roșie, neagră etc.) notă care se dădea în trecut la unele facultăți. 3. (fam.) cap. 4. stâlp de lemn, rotund, în construcții. (< fr. bille)

BILĂ² ~e f. 1) Obiect sferic (din metal, lemn, os, sticlă, mase plastice etc.) cu diverse întrebuințări (în tehnică, la unele jocuri etc.). 2) (într-un sistem de vot) Semn prin care se aprobă sau se respinge ceea ce a fost pus la vot. ~ albă. ~ neagră. [G.-D. bilei] /<fr. bille

BILĂ¹ f. anat. 1) Lichid galben-verzui, amar, care este secretat de ficat și contribuie la digestie; fiere. 2) Veziculă în care se depozitează acest lichid; fiere. [G.-D. bilei] /<fr. bile, lat. bilis

bilă f. 1. globuleț de fildeș spre a juca la biliard; 2. globuleț de os sau de lemn ce servă la vot.

bilă (ghilă) f. trunchiu de copaciu cioplit pentru scânduri: din brazi se fac bușteni și bile. [Slav. BILO, bârnă].

bilă f. Med. fiere: bila servă a înlesni digestiunea.

*3) bílă f., pl. e (fr. bile, lat. bilis). Fiere, lichid amar, galben verziŭ, a căruĭ secrețiune se face în ficat și care ușurează digestia. Fig. Mînie, iritabilitate.

1) bílă f., pl. e (vsl. bilo, bîrnă, rut. biló, trunchi, cotor, rus. bilo, maĭ [ciocan]. E rudă cu fr. bille, trunchĭ de lucrat, și bretonu bill). Mold. Grindă de brad colosală necĭoplită. – Pop. ghilă. V. taftaluc.

*2) bílă f., pl. e (fr. bille). Globuleț, goagă (maĭ ales de ciment orĭ de sticlă) cu care se joacă copiiĭ: se juca la bile (V. bucoĭ). Globuleț de biliard, de popice, de aruncat în urnă la vot ș.a.

GHILĂ s. f. v. bilă^3[1]. corectat(ă)

ghilă f. Mold. V. bilă.

bilă s. f., g.-d. art. bilei; pl. bile

bilă s. f., g.-d. art. bilei; pl. bile

bilă (fiere, sferă, trunchi) s. f., g.-d. art. bilei; pl. bile

bilă (bile), s. f. – Sferă, pietricică. Fr. bille. Cuvîntul bilă, s. f. (bîrnă, traversă) ne este necunoscut ca termen popular. Cihac și DAR îl derivă din bg. bilo; este însă probabil să fie vorba de același cuvînt fr.

MASAJ DE BILĂ temă în planorism constând în acționarea comenzilor după indicațiile bilei giroclinometrului, exercițiu util în zborul fără vizibilitate.

bilă, bile s. f. cap, țeastă.

a băga la bilă / la cap expr. a ține minte; a înțelege.

a pune bila pe cinci expr. (adol.) a dormi.

cu bila pe cinci expr. (intl.) aflat în închisoare.

te fac o bilă? expr. jucăm o partidă de biliard?; mergem la o sală de biliard?

BILĂ s. v. cap.

BILĂ s. (ANAT.) fiere, (pop.) venin. (Ficatul secretă ~.)

BILĂ s. (ANAT.) fiere, (pop.) venin. (Ficatul secretă ~.)