16 definiții pentru bilă (bârnă)

din care

Explicative DEX

BILĂ3, bile, s. f. Trunchi (subțire), mai ales de brad, folosit în construcții, la schele. – Din bg. bilo.

bi1 sf [At: DIONISIE, C. 201 / Pl: ~le / E: bg било] 1-2 Trunchi de arbore sau bucată de lemn (de brad) din care se taie bucăți de câțiva metri lungime. 3 Bucată dintr-o bilă1 (1). 4 Scurtătură de brad. 5 (Pfm; îe) Parcă ar fi ridicat la ~le Definește o persoană care se vaită de oboseală tot timpul.

bi3 s.f. (reg.) Trunchi (subțire), mai ales de brad, întrebuințat în construcții, la schele. • pl. -e. /<bg. било.

BI1 (pl. -le) sf. Trunchiu de lemn din toată lungimea unui copac, mai adesea de brad, din care se fac scînduri: în apa făcută tău s’au strîns bilele aduse din munți (LUNG.) [blg. bilo + fr. bille].

BI3, bile, s. f. Trunchi (subțire), mai ales de brad, întrebuințat în construcții, la schele. – Din bg. bilo.

BI3, bile, s. f. Trunchi subțire (întreg sau scurtat) de arbore, în special de brad, întrebuințat în construcții în formă brută sau prelucrată. Pădurarii taie brazii... și fac din ei bușteni și bile. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG. – Variantă: (regional) ghi (DUNĂREANU, CH. 48) s. f.

BI3, bile, s. f. Trunchi subțire de arbore, mai ales de brad, întrebuințat în construcții. – Bg. bilo.

BI2 s. f. 1. sferă de lemn, sticlă, metal etc. pentru popice, biliard, rulmenți etc. 2. (albă, roșie, neagră etc.) notă care se dădea în trecut la unele facultăți. 3. (fam.) cap. 4. stâlp de lemn, rotund, în construcții. (< fr. bille)

bilă (ghilă) f. trunchiu de copaciu cioplit pentru scânduri: din brazi se fac bușteni și bile. [Slav. BILO, bârnă].

1) bílă f., pl. e (vsl. bilo, bîrnă, rut. biló, trunchi, cotor, rus. bilo, maĭ [ciocan]. E rudă cu fr. bille, trunchĭ de lucrat, și bretonu bill). Mold. Grindă de brad colosală necĭoplită. – Pop. ghilă. V. taftaluc.

GHI s. f. v. bilă3[1]. corectat(ă)

  1. În original bilă1, ceea ce nu corespunde cu varianta indicată la definițiile pentru bilă. gall

ghilă f. Mold. V. bilă.

Ortografice DOOM

bi s. f., g.-d. art. bilei; pl. bile

bi s. f., g.-d. art. bilei; pl. bile

bi (fiere, sferă, trunchi) s. f., g.-d. art. bilei; pl. bile

Etimologice

bilă (bile), s. f. – Sferă, pietricică. Fr. bille. Cuvîntul bilă, s. f. (bîrnă, traversă) ne este necunoscut ca termen popular. Cihac și DAR îl derivă din bg. bilo; este însă probabil să fie vorba de același cuvînt fr.

Intrare: bilă (bârnă)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bi
  • bila
plural
  • bile
  • bilele
genitiv-dativ singular
  • bile
  • bilei
plural
  • bile
  • bilelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghi
  • ghila
plural
  • ghile
  • ghilele
genitiv-dativ singular
  • ghile
  • ghilei
plural
  • ghile
  • ghilelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bi, bilesubstantiv feminin

  • 1. Trunchi (subțire), mai ales de brad, folosit în construcții, la schele. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM MDN '00
    • format_quote Pădurarii taie brazii... și fac din ei bușteni și bile. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG. DLRLC
    • format_quote În apa făcută tău s’au strîns bilele aduse din munți. (LUNG.) CADE
  • 2. Bucată dintr-o bilă. MDA2
  • 3. Scurtătură de brad. MDA2
  • chat_bubble popular familiar expresie Parcă ar fi ridicat la bile =Definește o persoană care se vaită de oboseală tot timpul. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.