bechét sn vz piket

Bechet n. comună urbană în județul Doljiu și port pe Dunăre.(înfințat în 1873): 1750 loc. Punct strategic. La 1828 se dete aci o bătălie între Ruși și Turci.

bechét V. pichet 2.

2) *pichét n., pl. e (fr. piquet, par, țăruș, d. rus. pikét și bekét, turc. beket). Baracă (căsuță) în care staŭ de pază soldațiĭ la frontieră. (Pop. bechet). Mic număr de soldațĭ gata să pornească la primu ordin: pichetu de incendiŭ. Un joc cu 32 de cărțĭ între 2, 3 saŭ patru inșĭ.

BECHET, com. în jud. Dolj, pe Dunăre; 4.334 loc. (1991). Port fluvial. Fabrică de covoare. Stațiune de cercetări pentru ameliorarea nisipurilor. Vestigii ale ale unei importante așezări rurale romane (sec. 2-3).