baschet [At: SP. POP., 1950, nr. 1784, 4 / V: (iuz) -bal / Pl: ~eți (2) / E: fr basket] sn 1 Baschetbal. 2 sm (Pex; mpl) Ghete de baschet (1).

báschet s.n., s.m. 1 s.n. (sport) Joc disputat între două echipe de cîte cinci jucători, care marchează punctele făcînd să treacă mingea printr-un coș de sfoară împletită, fixat de un panou înalt pe terenul echipei adverse; baschetbal. 2 s.m. (mai ales la pl.) Încălțăminte de sport asemănătoare unor ghete de pînză, cu talpa groasă. • pl. m. -ți. /<fr. basket.

BASCHET s. n. Joc cu mingea între două echipe, executat pe un teren anume amenajat, avînd la fiecare capăt cîte un coș fixat la o anumită înălțime; scopul urmărit este aruncarea mingii în coșul adversarului. – Variantă: baschetbal (scris și: basket-ball) s. n.

BASCHET s. n. Joc cu mingea între două echipe, pe un teren special amenajat, avînd la fiecare capăt cîte un coș fixat la o anumită înălțime; scopul urmărit este aruncarea mingii în coșul adversarului. [Var.: baschetbal s. n.] – Fr. basket [-ball].

BASCHET s.n. Joc de echipă cu mingea în care fiecare echipă urmărește să arunce mingea într-un coș fixat de un stîlp pe terenul echipei adverse. // s.m. pl. Încălțăminte de sport asemănătoare unor ghete de pînză cu talpă groasă, folosită în practicarea jocului de baschet. [Var. baschetbal, baschetbol s.n. / < engl., fr. basket(-ball)].

BASCHET I. s. n. Joc sportiv între două echipe a câte 5 jucători, în care mingea se aruncă într-un coș fixat de un stâlp pe terenul echipei adverse; baschetbal. II. s. m. pl. Încălțăminte de sport asemănătoare unor ghete de pânză cu talpă groasă. (< engl., fr. basket)

BASCHET² ~ți m. mai ales la pl. Ghete pentru baschetbal. /<fr. basket

BASCHET¹ n. v. BASCHETBAL. /<fr. basket

BASKET-BALL s. n. v. baschet.

BASCHETBAL s.n. v. baschet.

BASCHETBOL s.n. v. baschet.

baby-baschet s. m. 1976 (sport) Baschet simplificat pentru a fi jucat de copii foarte mici v. minibaschet [pron. bebibaschet] (din baby + baschet)

baschet² (joc) s. n.

baschet¹ (gheată) s. m., pl. bascheți

baschet¹ (joc) s. n.

baschet² (gheată) s. m., pl. bascheți

baschet (joc) s. n.

baschet

bascheți (încălțăminte) s. m. pl. (sg. baschet)

BASCHET s. (SPORT) baschetbal.

BÁSCHET (BASCHETBAL) (< engl., fr.) s. n., s. m. 1. s. n. Joc sportiv inventat de James Naismith (1891). Se dispută între două echipe formate din cîte cinci jucători, în care fiecare component încearcă să introducă mingea în coșul echipei adverse. Partida se desfășoară în două reprize a cîte 20 minute de joc efectiv, pe un teren dreptunghiular, avînd la capete panouri cu coșuri, la înălțimea de c. 3 m. 2. s. m. (Mai ales la pl.) Ghete pentru sport care fac parte din echipamentul baschetbalistului.

a-l durea la bascheți / la patină expr. (adol.) v. a-l durea în bigă.