9 definiții pentru baschetbal


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

báschetbal sns [At: DEX2 / E: eg basket-ball] Joc sportiv disputat între două echipe de câte cinci jucători, care marchează punctele făcând să treacă mingea prin coșul de sfoară împletită fixat de un panou înalt pe terenul echipei adverse.

BÁSCHETBAL s. n. Joc sportiv disputat între două echipe de câte cinci jucători, care marchează punctele făcând să treacă mingea prin coșul de sfoară împletită fixat de un panou înalt pe terenul echipei adverse; baschet. – Din engl., fr. basketball.

BÁSCHETBAL s. n. Joc sportiv disputat între două echipe de câte cinci jucători, care marchează punctele făcând să treacă mingea prin coșul de sfoară împletită fixat de un panou înalt pe terenul echipei adverse; baschet. – Din engl., fr. basket-ball.

BASCHETBÁL s. n. baschet (I). (< engl., fr. basket-ball)

BÁSCHETBAL n. Joc sportiv, practicat între două echipe a câte cinci jucători, care tind să introducă mingea cu mâna într-un coș fixat pe un stâlp de pe terenul echipei adverse. /<engl., fr. basket-balle


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BÁSCHETBAL s. v. baschet.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BÁSCHET (BASCHETBAL) (< engl., fr.) s. n., s. m. 1. s. n. Joc sportiv inventat de James Naismith (1891). Se dispută între două echipe formate din cîte cinci jucători, în care fiecare component încearcă să introducă mingea în coșul echipei adverse. Partida se desfășoară în două reprize a cîte 20 minute de joc efectiv, pe un teren dreptunghiular, avînd la capete panouri cu coșuri, la înălțimea de c. 3 m. 2. s. m. (Mai ales la pl.) Ghete pentru sport care fac parte din echipamentul baschetbalistului.

Intrare: baschetbal
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baschetbal
  • baschetbalul
  • baschetbalu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • baschetbal
  • baschetbalului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

baschetbal

  • 1. Joc sportiv disputat între două echipe de câte cinci jucători, care marchează punctele făcând să treacă mingea prin coșul de sfoară împletită fixat de un panou înalt pe terenul echipei adverse.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00 sinonime: baschet (joc)

etimologie: