opțiuni

2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

baricadat2, ~ă a [At: DA ms / E: baricada] 1 Adăpostit în spatele unei baricade. 2 (Fig) Izolat (de cineva sau de ceva).

baricadát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: baricada] (Rar) 1-2 Baricadare (1-2).

BARICADÁ, baricadez, vb. I. Tranz. A închide printr-o baricadă o intrare, o ieșire, un drum etc.; a bloca. ♦ Refl. A se pune la adăpost (după o baricadă). – Din fr. barricader.

BARICADÁ, baricadez, vb. I. Tranz. A închide printr-o baricadă o intrare, o ieșire, un drum etc.; a bloca. ♦ Refl. A se pune la adăpost (după o baricadă). – Din fr. barricader.

baricadá [At: VLAHUȚĂ, V. 159 / Pzi: ~dez / E: fr barricader] 1 vt A împiedica printr-o baricadă trecerea unei străzi, a unei șosele etc. sau intrarea într-o locuință. 2 vr A se pune la adăpost (după o baricadă). 3-4 vtr (Fig) A (se) izola (de cineva sau de ceva).

baricadá vb. I. tr., refl. 1 A (se) închide, a (se) bloca cu o baricadă pentru a împiedica trecerea sau intrarea. Baricadează ușa cu mobile din casă. 2 Fig. A (se) izola de cineva sau de ceva. S-a baricadat în sine și nu vrea să mai vorbească cu prietenii săi. • prez.ind. -ez. /<fr. barricader.

BARICADÁ, baricadez, vb. I. Tranz. (Cu privire la un drum, la o stradă, o ușă, o fereastră) A închide, a astupa printr-o baricadă, pentru a împiedica trecerea sau intrarea. Copaci străini... amestecați și împletiți cu semincerii localnici făceau un zid nepătruns și întunecos, de arbori și arbuști, baricadînd potecile vechi. C. PETRESCU, R. DR. 214. Conu Leonida, la cel dintîi zgomot de afară, tremură ca varga, baricadează ușile cu mobilele din casă. GHEREA, ST. C.R. I 333. ◊ Refl. Procurorul îi întrebă pentru ce s-au baricadat. VLAHUȚĂ, O. A. 159.

BARICADÁ, baricadez, vb. I. Tranz. A închide printr-o baricadă o ieșire, un drum etc. ♦ Refl. A se pune la adăpost în dosul unei baricade. – Fr. barricader.

BARICADÁ vb. I. tr., refl. A (se) închide ca o baricadă. [< fr. barricader].

BARICADÁ vb. tr., refl. a (se) închide cu o baricadă. ◊ (p. ext.) a (se) închide ferm, categoric. (< fr. barricader)

A SE BARICADÁ mă ~éz intranz. A se adăposti în dosul unei baricade. /<fr. barricader

A BARICADÁ ~éz tranz. (căi de acces) A închide, ridicând o baricadă. ~ o poartă. /<fr. barricader

baricadà v. 1. a ridica baricade, a închide sau opri comunicațiunea cu baricade; 2. a se întări cu baricade, a se adăposti îndărătul unei baricade; 3. fig. a se închide spre a nu vedea pe nimeni.

*baricadéz v. tr. (fr. barricader). Barez pin baricade; a baricada o stradă, o ușă. V. refl. Mă fortific pin baricade. Fig. Mă închid ca să nu văd pe nimenĭ. V. zăstesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

baricadá (a ~) vb., ind. prez. 3 baricadeáză

baricadá vb., ind. prez. 1 sg. baricadéz, 3 sg. și pl. baricadeáză

Intrare: baricadat
baricadat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baricadat
  • baricadatul
  • baricadatu‑
  • baricadată
  • baricadata
plural
  • baricadați
  • baricadații
  • baricadate
  • baricadatele
genitiv-dativ singular
  • baricadat
  • baricadatului
  • baricadate
  • baricadatei
plural
  • baricadați
  • baricadaților
  • baricadate
  • baricadatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: baricada
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • baricada
  • baricadare
  • baricadat
  • baricadatu‑
  • baricadând
  • baricadându‑
 singular plural
  • baricadează
  • baricadați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • baricadez
 (să)
  • baricadez
  • baricadam
  • baricadai
  • baricadasem
a II-a (tu)
  • baricadezi
 (să)
  • baricadezi
  • baricadai
  • baricadași
  • baricadaseși
a III-a (el, ea)
  • baricadează
 (să)
  • baricadeze
  • baricada
  • baricadă
  • baricadase
plural I (noi)
  • baricadăm
 (să)
  • baricadăm
  • baricadam
  • baricadarăm
  • baricadaserăm
  • baricadasem
a II-a (voi)
  • baricadați
 (să)
  • baricadați
  • baricadați
  • baricadarăți
  • baricadaserăți
  • baricadaseți
a III-a (ei, ele)
  • baricadează
 (să)
  • baricadeze
  • baricadau
  • baricadară
  • baricadaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

baricada

  • 1. A închide printr-o baricadă o intrare, o ieșire, un drum etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: astupa bloca închide 2 exemple
    exemple
    • Copaci străini... amestecați și împletiți cu semincerii localnici făceau un zid nepătruns și întunecos, de arbori și arbuști, baricadînd potecile vechi. C. PETRESCU, R. DR. 214.
      surse: DLRLC
    • Conu Leonida, la cel dintîi zgomot de afară, tremură ca varga, baricadează ușile cu mobilele din casă. GHEREA, ST. C.R. I 333.
      surse: DLRLC
    • 1.1. reflexiv A se pune la adăpost (după o baricadă).
      surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00 un exemplu
      exemple
      • Procurorul îi întrebă pentru ce s-au baricadat. VLAHUȚĂ, O. A. 159.
        surse: DLRLC

etimologie: