2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bardáci sm vz bardac

BĂRDÁC, (1) bărdace, s. n., (2) bărdaci, s. m. (Reg.) 1. S. n. Donicioară cu o capacitate de circa o oca. 2. S. m. Varietate indigenă de prun. – Din tc. bardák.

BĂRDÁC, (1) bărdace, s. n., (2) bărdaci, s. m. (Reg.) 1. S. n. Donicioară cu o capacitate de circa o oca. 2. Varietate indigenă de prun. – Din tc. bardák.

BĂRDÁC, (1) bărdace, s. n., (2) bărdaci, s. m. 1. Vas de lemn asemănător cu o doniță, folosit uneori ca unitate de măsură pentru lichide. 2. Varietate indigenă de prun. – Tc. bardák.

BĂRDÁC ~ci m. reg. Varietate de prun, cu fructe lunguiețe, puțin strangulată spre coadă, de culoare roz-vânătă și cu pulpa zemoasă. /Din bărdaca

2) bardác, -ă adj. (d. bardac 1, adică „unflat ca un bardac”, ca turc. bardak eriyi, un fel de prune; sîrb. bardaklija, un fel de prune). Mold. Olt. Se Zice despre un fel de prune cu gît (gîtlănoase) și despre pomiĭ care le produc: perje (prune) bardace, un prun bardac.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bărdác1 (prun) (reg.) s. m., pl. bărdáci

bărdác (prun) s. m., pl. bărdáci

Intrare: bardaci
bardaci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: bărdac (prun)
bărdac1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bărdac
  • bărdacul
  • bărdacu‑
plural
  • bărdaci
  • bărdacii
genitiv-dativ singular
  • bărdac
  • bărdacului
plural
  • bărdaci
  • bărdacilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bărdac (prun)

  • 1. Varietate indigenă de prun.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie: