BÁLMOȘ s. n. (Reg.) Mâncare ciobănească făcută din caș dulce de oaie, fiert în lapte (sau în unt) cu puțin mălai. [Var.: bálmuș s. n.] – Cf. magh. bálmos.

balmoș sn [At: ALECSANDRI, T. 323 / V: (reg) ~muș, ~muj, ~măș, ~maș, ~măj, ~meș / Pl: (rar) -e, -uri / E: ns cf mg bálmos] 1 Mâncare ciobănească din caș dulce de oaie, fiert în lapte (sau unt) cu puțin mălai. 2-3 (Reg; îe) Se îmbie ca țiganul la ~ A se invita (ca țiganul) la (chilipir sau, mls) la mâncare și băutură fără plată.

bálmoș s.n. Mîncare (ciobănească) preparată, de obicei, din caș dulce de oaie fiert în lapte (sau în unt) la care se adaugă puțin mălai. ◇ Expr. (reg.) A se îmbia ca țiganul la balmoș = a se invita (ca țiganul) la chilipir sau (mai ales) la mîncare și la băutură fără plată. • pl. -e, -uri. și (reg.) bálmuș, bálmuj, bálmaș, bálmăj, bálmeș s.n. /cf. magh. bálmos.

BÁLMOȘ s. n. Mâncare ciobănească făcută din caș dulce de oaie, fiert în lapte (sau în unt etc.) cu puțin mălai. [Var.: bálmuș s. n.] – Cf. magh. bálmos.

BÁLMOȘ s. n. Mîncare făcută din caș dulce de oaie fiert în lapte dulce (sau în unt, smîntînă ori jintiță) și la care se adaugă puțin mălai. Acum se pune Stan la pîndă în staul în mijlocul oilor, de bună seamă după ce cinară un balmoș păcurăresc. RETEGANUL, P. IV 16. – Variantă: bálmuș (ALECSANDRI, T. I 31) s. n.

BÁLMOȘ s. n. Mâncare făcută din caș dulce de oaie fiert în lapte (sau în unt etc.) și la care se adaugă puțin mălai. [Var.: bálmuș s. n.] – Comp. magh. bálmos.

BÁLMOȘ n. Mâncare preparată, de obicei, din caș dulce, amestecat cu puțină făină de porumb și fiert în lapte de oaie. /<ung. bálmos

bálmoș, -uș și -eș n., pl. urĭ (ung. bálmos. V. bălmăjesc). Amestec de jintiță, caș, făină și unt prăjit în tigaie. Fig. Talmeș-balmeș, amestecătură. – În Trans. și -ăș și -ăj. V. bădărăŭ și bulz.

bálmaș sn vz balmoș

bálmăj sn vz balmoș

bálmăș sn vz balmoș

bálmeș sn vz balmoș

bálmuj sn vz balmoș

bálmuș sn vz balmoș

BALAMÍȘ s. n. (Mold.; numai în expr.) Balamiș-balmuș = balmoș. Ai fost și tu cînd ai fost, pe cînd te hrăneai cu balamiș-balmuș de la cumătru. ALECSANDRI, T. 60.

BALAMÍȘ s. n. (Reg., în expr.) Balamiș-balmuș = balmoș.

balamiș-balmoș n. V. balmuș: pe când te hrăneai cu balamiș-balmoș dela cumătru AL.

balmeș n. V. balmuș.

balmuș (balmeș) n. 1. mâncare ciobănească din unt cu brânză și cu ouă sau din făină cu lapte și unt: mă tem că din beltea s’or preface în balmuș AL.; 2. fig. amestecătură de lucruri felurite și nepotrivite (V. talmeș-balmeș). [Ung. BÁLMOS].