2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BALÍSTICĂ s. f. Ramură a mecanicii teoretice, care- studiază legile mișcării unui corp greu aruncat sub un anumit unghi față de orizont. ♦ Știință care studiază mișcarea proiectilului în interiorul țevii (balistica interioară) și pe traiectoria exterioară, de la gura țevii pînă la țintă sau pînă la explodarea proiectilului (balistica exterioară).

BALÍSTICĂ s. f. Ramură a mecanicii teoretice care studiază legile mișcării unui corp greu aruncat sub un anumit unghi față de orizont. ♦ Știință care studiază mișcarea proiectilului în interiorul țevii și pe curba balistică. – Fr. balistique (it. balistica).

BALÍSTICĂ s.f. (Fiz.) Disciplină care se ocupă cu studiul mișcării corpurilor grele (proiectile, rachete) pe traiectorie. [< fr. balistique].

BALÍSTICĂ f. Ramură a mecanicii teoretice, care se ocupă cu studiul mișcării corpurilor grele (proiectile, rachete, sateliți etc.) lansate în spațiu. ~ interioară. [G.-D. balisticii] /<fr. balistique, it. balistica

balistică f. arta de a calcula aruncarea bombelor, a projectilelor.

balístic, ~ă [At: DA / Pl: ~ici, ~ice / E: fr balistique, it balistica] 1 a Privitor la mișcarea corpurilor grele (proiectile) în spațiu. 2 a (Îs) Curbă ~ă Traiectorie a unui proiectil din momentul lansării până la atingerea obiectivului. 3 a (Îs) Pendulul - Pendul fizic, masiv, care măsoară viteza proiectilului. 4 sf Ramură a mecanicii teoretice care studiază legile mișcării unui corp greu sau ale unui proiectil aruncat sub un anumit unghi față de orizont.

BALÍSTIC, -Ă, balistici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Privitor la balistică (2). ◊ Curbă balistică = traiectorie de proiectil. Pendul balistic = pendul de măsurare a vitezei proiectilelor. 2. S. f. Ramură a mecanicii teoretice care se ocupă cu studiul mișcării corpurilor grele (proiectile, rachete, sateliți) în unghiuri gravitaționale și în vid. – Din fr. balistique, it. balistica.

BALÍSTIC, -Ă, balistici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Privitor la mișcarea proiectilelor în spațiu. ◊ Curbă balistică = traiectorie de proiectil. Pendul balistic = pendul de măsurare a vitezei proiectilelor. 2. S. f. Ramură a mecanicii teoretice care studiază legile mișcării unui corp greu sau ale unui proiectil aruncat sub un anumit unghi față de orizont. – Din fr. balistique, it. balistica.

BALÍSTIC, -Ă, balistici, -e, adj. Privitor la mișcarea proiectilelor aruncate în spațiu. ◊ Curbă balistică = traiectorie urmată de un proiectil din momentul lansării pînă la atingerea pămîntului. Pendul balistic = pendul fizic, masiv, întrebuințat la determinarea vitezei proiectilului cu care este lovit (prin împușcare), ținîndu-se seama de legile ciocnirii corpurilor.

BALÍSTIC, -Ă, balistici, -e, adj. Privitor la mișcarea proiectilelor aruncate în spațiu. ◊ Curbă balistică = traiectorie urmată de un proiectil din momentul lansării până la atingerea pământului. Pendul balistic = pendul special folosit la determinarea vitezei proiectilelor. – Fr. balistique.

BALÍSTIC, -Ă adj. Referitor la mișcarea proiectilelor în aer, la balistică. ◊ Curbă balistică = traiectoria unui proiectil; pendul balistic = pendul folosit pentru determinarea vitezei proiectilelor. [< fr. balistique].

BALÍSTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la balistică. ♦ curbă ~ă = traiectoria unui proiectil; pendul ~ = pendul pentru determinarea vitezei proiectilelor. 2. (despre semințe, fructe) diseminat prin expulzare. II. s. f. știință care studiază mișcarea corpurilor grele în câmpuri gravitaționale. (< fr. balistique)

BALÍSTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de balistică; propriu balisticii. Experiment ~. ◊ Curbă ~că traiectorie a unui proiectil. Rachetă ~că rachetă care se deplasează în conformitate cu legile balisticii. /<fr. balistique, it. balistica

*balístic, -ă adj. (d. balistă; fr. balistique). Relativ la știința de a arunca proiectile, la artilerie: teoria balistică. S.f., pl. e și ĭ. Știință ca studiază ĭuțeala și direcțiunea proĭectilelor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

balístică s. f., g.-d. art. balísticii

balístică s. f., g.-d. art. balísticii

balístic adj. m., pl. balístici; f. balístică, pl. balístice

balístic adj. m., pl. balístici; f. sg. balístică, pl. balístice

Intrare: balistică
balistică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • balistică
  • balistica
plural
genitiv-dativ singular
  • balistici
  • balisticii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: balistic
balistic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • balistic
  • balisticul
  • balisticu‑
  • balistică
  • balistica
plural
  • balistici
  • balisticii
  • balistice
  • balisticele
genitiv-dativ singular
  • balistic
  • balisticului
  • balistice
  • balisticei
plural
  • balistici
  • balisticilor
  • balistice
  • balisticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)