5 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

balabán3, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: nct] (Reg) Mare1 (1).

balabán1 sm [At: CANTEMIR, I. I. I, 31 / Pl: ~i / E: tc balaban] (Orn; înv) Specie de șoim.

balabán2 sm [At: ANTIPA, F. I. 76 / Pl: ~i / E: tc balâbân] (Iht; reg) Chefalul-mare (Mugii cephalus).

BALABÁN, balabani, s. m. 1. (Înv.) Specie de șoim mic. 2. (Reg.) Chefal. – Din tc. balaban.

BALABÁN, balabani, s. m. (Zool.) Șoim. – Comp. cuman balaban.

balaban m. 1. specie de șoim mic (termen învechit); 2. alt nume dat chefalului. [Turc. BALABAN].

Balaban m. numele unei insule în Ialomița și al unui pisc în munții Buzăului.

balabán m. (rut. rus. turc. balaban). L.V. (Cant.) Un fel de șoĭm. Azĭ. Dun. de jos, Dobr. Chefal cu capu mare. (mügil cápito și mugil auratus).

bălăbán sn [At: COMAN, GL. / Pl: ~e / E: nct] (Reg) Vas închis, confecționat din lemn.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

balabán1 (reg.) adj. m., pl. balabáni; f. balabánă, pl. balabáne

balabán2 (înv., reg.) s. m., pl. balabáni

balabán (șoim, pește) s. m., pl. balabáni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BALABAN, Alexandru T. (n. 1931, Timișoara), inginer chimist român. Acad. (1990), prof. univ. la București. Cercetări teoretice și experimentale privind aplicații ale teoriei grafurilor în chimie, aromaticitatea, compușii heterociclici (săruri de piriliu, piridine etc.), compuși organici marcați.

BALABAN < tc. balaban o rasă de șoimi (Păs). 1. – mold. (Has), nume folosit de armeni și de poloni (Costin). 2. Bălăban (Ard I; Paș).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

balaban, balaban s. m. polițist

Intrare: Balaban
Balaban
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Balaban
Balaban nume propriu
nume propriu (I3)
  • Balaban
Intrare: balaban (adj.)
balaban2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • balaban
  • balabanul
  • balabanu‑
  • balaba
  • balabana
plural
  • balabani
  • balabanii
  • balabane
  • balabanele
genitiv-dativ singular
  • balaban
  • balabanului
  • balabane
  • balabanei
plural
  • balabani
  • balabanilor
  • balabane
  • balabanelor
vocativ singular
plural
Intrare: balaban (s.m.)
balaban1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • balaban
  • balabanul
  • balabanu‑
plural
  • balabani
  • balabanii
genitiv-dativ singular
  • balaban
  • balabanului
plural
  • balabani
  • balabanilor
vocativ singular
plural
Intrare: bălăban
bălăban
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

balaban (s.m.)

etimologie: