4 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

babalúc2, ~ă smf vz babalâc

babalúc1 sm vz băbăluc

băbălúc2, ~ă smf [At: VICIU, GL. / V: -băl- / Pl: ~uci, -uce / E: srb baba-ruga] (Reg) 1-2 Personaj (sau copil) imaginar cu care se sperie copiii Si: babau.

băbălúc1 smi [At: VICIU, GL. / V: babal- / E: srb babaluc] (Îrg; îlav) Din ~ Din moși-strămoși.

băbâlúc, ~ă smf vz băbăluc2

BĂBĂLÚC s. m. (Reg.; în loc. adj. și adv.) Din băbăluc = (care datează) din moși-strămoși, din timpuri străvechi. – Din sb. babaluk.

BĂBĂLÚC s. m. (Reg.; în loc. adj. și adv.) Din băbăluc = (care datează) din moși-strămoși, din timpuri străvechi. – Din scr. babaluk.

BĂBĂLÚC s. m. (Ban., numai în expr.) Din băbăluc = din moși-strămoși, din timpuri străvechi. Poate că ar fi fost mai bine să fi tăcut. Să fi lucrat mai departe așa cum a prins din băbăluc. CONTEMPORANUL, S.II, 1948, nr 104, 17/1.

BĂBĂLÚC s. m. (Reg., în expr.) Din băbăluc = din moși-strămoși, din timpuri străvechi. ♦ Bătrân. – Sb. babaluk.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

băbălúc1 (din ~) (înv., reg.) loc. adv.

băbălúc2 / băbălúcă (reg.) s. m. / s. f.

băbăluc2 / băbălucă (reg.) s. m. / s. f.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

băbăluc, băbăluci s. m. v. băbălău

Intrare: babaluc
babaluc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: băbăluc (exp.)
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băbăluc
  • băbălucul
plural
  • băbăluci
  • băbălucii
genitiv-dativ singular
  • băbăluc
  • băbălucului
plural
  • băbăluci
  • băbălucilor
vocativ singular
plural
Intrare: băbăluc (personaj)
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băbăluc
  • băbălucul
plural
  • băbăluci
  • băbălucii
genitiv-dativ singular
  • băbăluc
  • băbălucului
plural
  • băbăluci
  • băbălucilor
vocativ singular
plural
Intrare: băbâluc
băbâluc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

băbăluc

etimologie:

băbăluc, -ă (personaj) băbăluc băbălucă

etimologie: