12 definiții pentru băsni

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂSNÍ, băsnesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A scorni basne, povestiri mincinoase, relatări false. – Din basnă.

BĂSNÍ, băsnesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A scorni basne, povestiri mincinoase, relatări false. – Din basnă.

băsni vt [At: DOSOFTEI, V. S. / V: (reg) băzni / Pzi: ~nesc / E: vsl васнити] (Înv) 1-4 A scorni (sau a spune) basme (1-2) Si: (înv) a băsmi (1-4), a băsmui (1-4). 5 (Îe) A-i ~ cuiva ceva A-i da prin cap.

băsni vb. IV. intr. (arh.) A scorni basne, povestiri mincinoase, relatări false. • prez.ind. -esc. /basnă + -i.

BĂSNÍ, băsnesc, vb. IV. Intranz. (Învechit și, rar, popular) A spune basme, a povesti lucruri fantastice, neadevărate. V. scorni, născoci. Ce dumnezeu! doar n-a trăit omul acesta acum cîteva veacuri, ca să ne permitem cu atîta ușurință a băsni despre trista lui viață! CARAGIALE, O. III 238.

BĂSNÍ, băsnesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A povesti lucruri fantastice, mincinoase; a scorni, a născoci. – Din basn (= basm).

băsnì v. a povesti basme, a spune povești: după cum se și băsnește pentru un nerod de mult PANN.

băsnésc v. tr. (vsl. basniti). Vechĭ. Povestesc. Spun mincĭuni. – Azĭ în vest. băznesc, mint.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

băsni (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băsnesc, 3 sg. băsnește, imperf. 3 sg. băsnea; conj. prez. 1 sg. să băsnesc, 3 să băsnească

băsni (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băsnesc, imperf. 3 sg. băsnea; conj. prez. 3 să băsnească

băsní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băsnésc, imperf. 3 sg. băsneá; conj. prez. 3 sg. și pl. băsneáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂSNÍ vb. v. inventa, născoci, plăsmui, scorni, ticlui.

băsni vb. v. INVENTA. NĂSCOCI. PLĂSMUI. SCORNI. TICLUI.

Intrare: băsni
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băsni
  • băsnire
  • băsnit
  • băsnitu‑
  • băsnind
  • băsnindu‑
singular plural
  • băsnește
  • băsniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • băsnesc
(să)
  • băsnesc
  • băsneam
  • băsnii
  • băsnisem
a II-a (tu)
  • băsnești
(să)
  • băsnești
  • băsneai
  • băsniși
  • băsniseși
a III-a (el, ea)
  • băsnește
(să)
  • băsnească
  • băsnea
  • băsni
  • băsnise
plural I (noi)
  • băsnim
(să)
  • băsnim
  • băsneam
  • băsnirăm
  • băsniserăm
  • băsnisem
a II-a (voi)
  • băsniți
(să)
  • băsniți
  • băsneați
  • băsnirăți
  • băsniserăți
  • băsniseți
a III-a (ei, ele)
  • băsnesc
(să)
  • băsnească
  • băsneau
  • băsni
  • băsniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băsni, băsnescverb

  • 1. învechit A scorni basne, povestiri mincinoase, relatări false. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ce dumnezeu! doar n-a trăit omul acesta acum cîteva veacuri, ca să ne permitem cu atîta ușurință a băsni despre trista lui viață! CARAGIALE, O. III 238. DLRLC
etimologie:
  • basnă DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.