opțiuni
  • info

12 definiții pentru bâcâi

din care

Explicative DEX

bâcâi1 vi [At: BIBLIA (1688), ap. HEM 2814 / V: băcăi / Pzi: -iesc și bâcâi / E: nct] (Înv; iuz) 1 (D. trâmbiță) A (ră)suna. 2 (D. inimă) A ticăi.

băcăi v vz bâcâi

BÎCÎI (-îiu) vb. intr. 1 A lovi făcînd sgomot: cîrja cea dumnezeiască tot în cap bîcîia (RV.-CRG.) 2 A răsuna, a suna: făcutu-m’am aramă răsunînd au tîmpănă băcăind (BIBL.) 3 A tîcîi, a bate (vorb. de inimă): îmi bîcîia inima (JIP.) [onom.].

BÎCÎI, bîcîi, vb. IV. Intranz. (Înv. și reg.; despre inimă) A bate neregulat; a ticăi. ♦ A lovi făcînd zgomot.

băcăì v. a bate pulsul, a palpita. [Onomatopee].

bîcîĭ a-i, v. intr. (d. bîc). Rar. Tîcîi: îmi bîcîĭe inima.

Ortografice DOOM

bâcâi (a ~) (reg., înv.) vb., ind. prez. 3 bâcâie, imperf. 3 pl. bâcâiau; conj. prez. 3 să bâcâie corectat(ă)

bâcâi (a ~) vb., ind. prez. 3 bâcâie, imperf. 3 sg. bâcâia; conj. prez. 3 să bâcâie

bâcâi vb., ind. prez. 1 sg. bâcâi, imperf. 3 sg. bâcâia

Argou

bâcâi, bâcâi, v. t. (intl.) a bate rău de tot.

Sinonime

BÂCÂI vb. v. bate, palpita, pulsa, tăcăi, ticăi, tresări, zbate, zvâcni.

bîcîi vb. v. BATE. PALPITA. PULSA. TĂCĂI. TICĂI. TRESĂRI. ZBATE. ZVÎCNI.

Intrare: bâcâi
verb (V343)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bâcâi
  • bâcâire
  • bâcâit
  • bâcâitu‑
  • bâcâind
  • bâcâindu‑
 singular plural
  • bâcâie
  • bâcâiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bâcâi
 (să)
  • bâcâi
  • bâcâiam
  • bâcâii
  • bâcâisem
a II-a (tu)
  • bâcâi
 (să)
  • bâcâi
  • bâcâiai
  • bâcâiși
  • bâcâiseși
a III-a (el, ea)
  • bâcâie
 (să)
  • bâcâie
  • bâcâia
  • bâcâi
  • bâcâise
plural I (noi)
  • bâcâim
 (să)
  • bâcâim
  • bâcâiam
  • bâcâirăm
  • bâcâiserăm
  • bâcâisem
a II-a (voi)
  • bâcâiți
 (să)
  • bâcâiți
  • bâcâiați
  • bâcâirăți
  • bâcâiserăți
  • bâcâiseți
a III-a (ei, ele)
  • bâcâie
 (să)
  • bâcâie
  • bâcâiau
  • bâcâiră
  • bâcâiseră
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băcăi
  • băcăire
  • băcăit
  • băcăitu‑
  • băcăind
  • băcăindu‑
 singular plural
  • băcăie
  • băcăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • băcăi
 (să)
  • băcăi
  • băcăiam
  • băcăii
  • băcăisem
a II-a (tu)
  • băcăi
 (să)
  • băcăi
  • băcăiai
  • băcăiși
  • băcăiseși
a III-a (el, ea)
  • băcăie
 (să)
  • băcăie
  • băcăia
  • băcăi
  • băcăise
plural I (noi)
  • băcăim
 (să)
  • băcăim
  • băcăiam
  • băcăirăm
  • băcăiserăm
  • băcăisem
a II-a (voi)
  • băcăiți
 (să)
  • băcăiți
  • băcăiați
  • băcăirăți
  • băcăiserăți
  • băcăiseți
a III-a (ei, ele)
  • băcăie
 (să)
  • băcăie
  • băcăiau
  • băcăiră
  • băcăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bâcâi, bâcâiverb

învechit ieșit din uz
  • 1. (Despre trâmbiță) Răsuna, suna. MDA2 CADE
    sinonime: răsuna suna
    • format_quote Făcutu-m’am aramă răsunînd au tîmpănă băcăind. (BIBL.) CADE
  • 2. regional (Despre inimă) A bate neregulat. MDA2 CADE DLRM
    sinonime: bate ticăi
    • format_quote Îmi bîcîia inima. (JIP.) CADE
  • 3. A lovi făcând zgomot. CADE DLRM
    • format_quote Cîrja cea dumnezeiască tot în cap bîcîia. (RV.-CRG.) CADE
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.