3 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

băși sf [At: NEGRUZZI, S. I, 249 / V: (Mol) beș~ / Pl: ~ni / E: ml *vissina] 1 Gaz intestinal eliminat prin orificiul anal Si: (med) flatulație, (euf) vânt, (fam) pârț, făsăială, fâsâit. 2 (Bot; reg; îc) ~na-calului (sau lupului, vulpii) Ciupercă necomestibilă (Globaria gigantea). 3 (Bot; reg; îc) ~na-porcului Ciupercă din familia lycoperdaceelor (Lycoperdon gemmatum). 4 (Îae) Păduchelniță. 5 (Îae) Buretele-cerbilor (Scheroderma aurantiacum). 6 Arbust ornamental din familia leguminoaselor, înalt de 2-3 m, cu frunze compuse, flori galbene și cu fructe păstăi (Colutea arborescens). 7 Plantă erbacee din familia companulaceelor (Campanula persicifolia). 8 (Bot) Traista-ciobanului (Capsela bursa pastoris). 9 (Bot, îc) -sasului Crin galben (Hemerocalis lilio assphoclelus).

BĂȘÍNĂ, bășini, s. f. I. (Pop.) gaz intestinal eliminat prin anus; pârț, flatulație. II. (Bot.; reg.) 1. Compuse: bășina-porcului = specie de ciupercă (Lycoperdon gemmatum); bășina-calului (sau -lupului, -vulpii) = specie de ciupercă necomestibilă (Globaria gigantea). 2. Bășicoasă. 3. Traista-ciobanului. [Var.: (reg.) beșínă s. f.] – Lat. *vissina.[1]

  1. Flatulație nu există în DEX, există flatulență. gall

beșínă sf vz bășină

beșínă (est) și bă- (vest) f., pl. ĭ (lat. *vĭssina, fr. vesse). Triv. Emisiune de gazurĭ pin orificiu anal. Beșina porculuĭ, un fel de cĭupercă (lycoperdon gemmatum), înrudită cu gogoașa.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!bășínă s. f., g.-d. art. bășínii; pl. bășíni

bășínă s. f., g.-d. art. bășínei; pl. bășíni

BĂȘÍNĂ, bășini, s.f. Gazele eliminate din intestin.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BĂȘÍNĂ s. v. gaz, pârț, vânt.

băși s. v. GAZ. PÎRȚ. VÎNT.

BĂȘINA-CÁLULUI s. v. gogoașă.

BĂȘINA-PÓRCULUI s. v. buretele-cerbilor.

bășina-calului s. v. GOGOAȘĂ.

bășina-porcului s. v. BURETELE-CERBILOR.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bășínă (bășíni), s. f. – Vînt, pîrț. – Var. (Mold.) beșină. Mr. bișină, megl. bișǫnă. Lat. *vĭssῑna, de la vĭssῑre (Pușcariu 190; REW 9380; Candrea-Dens., 140; DAR); cf. sard. pisina, calabr. vissina, sicil. bissino, cat. veixina, sp. bejin, astur. bixin (Corominas, I, 437). – Der. bășinos, adj. (care face vînturi; pîrțîit; laș). V. și băși.

BEȘÍNĂ s. f. (Reg. Mold.) V. bășină (din lat. vĩssīna)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a avea bășini / muci în cap expr. (adol., vulg.) 1. a avea idei ciudate / extravagante. 2. a fi extrem de încrezut.

a răspândi bășini expr. (adol., vulg.) a minți, a lansa zvonuri nefondate.

a trage bășini / vânturi expr. (vulg.) a elimina gaze intestinale / pârțuri.

a umbla în bășini expr. (adol., vulg.) a se grozăvi, a se fuduli.

Intrare: bășină
bășină substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băși
  • bășina
plural
  • bășini
  • bășinile
genitiv-dativ singular
  • bășini
  • bășinii
plural
  • bășini
  • bășinilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beși
  • beșina
plural
  • beșini
  • beșinile
genitiv-dativ singular
  • beșini
  • beșinii
plural
  • beșini
  • beșinilor
vocativ singular
plural
Intrare: bășina-calului
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bășina-calului
plural
genitiv-dativ singular
  • bășinii-calului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: bășina-porcului
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bășina-porcului
plural
genitiv-dativ singular
  • bășinii-porcului
plural
vocativ singular
plural

bășină beșină

etimologie:

bășina-calului

  • 1. botanică Specie de ciupercă necomestibilă; bășina-lupului, bășina-vulpii (Globaria gigantea).
    surse: DEX '09 sinonime: gogoașă

etimologie:

bășina-porcului

  • 1. botanică Specie de ciupercă; buretele-cerbilor (Lycoperdon gemmatum).
    surse: DEX '09

etimologie: