BĂȘINĂ, bășini, s. f. I. (Pop.) gaz intestinal eliminat prin anus; pârț, flatulație. II. (Bot.; reg.) 1. Compuse: bășina-porcului = specie de ciupercă (Lycoperdon gemmatum); bășina-calului (sau -lupului, -vulpii) = specie de ciupercă necomestibilă (Globaria gigantea). 2. Bășicoasă. 3. Traista-ciobanului. [Var.: (reg.) beșină s. f.] – Lat. *vissina.^[1]

bășină sf [At: NEGRUZZI, S. I, 249 / V: (Mol) beș~ / Pl: ~ni / E: ml *vissina] 1 Gaz intestinal eliminat prin orificiul anal Si: (med) flatulație, (euf) vânt, (fam) pârț, făsăială, fâsâit. 2 (Bot; reg; îc) ~na-calului (sau lupului, vulpii) Ciupercă necomestibilă (Globaria gigantea). 3 (Bot; reg; îc) ~na-porcului Ciupercă din familia lycoperdaceelor (Lycoperdon gemmatum). 4 (Îae) Păduchelniță. 5 (Îae) Buretele-cerbilor (Scheroderma aurantiacum). 6 Arbust ornamental din familia leguminoaselor, înalt de 2-3 m, cu frunze compuse, flori galbene și cu fructe păstăi (Colutea arborescens). 7 Plantă erbacee din familia companulaceelor (Campanula persicifolia). 8 (Bot) Traista-ciobanului (Capsela bursa pastoris). 9 (Bot, îc) -sasului Crin galben (Hemerocalis lilio assphoclelus).

bășină s.f. I (pop.) Gaz intestinal eliminat prin anus; pîrț, flatulație, (pop.) beș. II (bot.; reg.) 1 Compuse: bășina-porcului = a) specie de ciupercă (Lycoperdon gemmatum); b) buretele-cerbilor (Scheroderma aurantiacum); bășina-calului (sau -lupului, -vulpii) = specie de ciupercă necomestibilă (Globaria gigantea). 2 Bășicoasă (Colutea arborescens). 3 Traista-ciobanului (Capsella bursapastoris). • pl. -i. și (reg.) beșină s.f. /lat. *vĭssīna.

BĂȘINĂ (pl. -ni) sf. vulg. 1 Gaz fetid care iese din canalul șezutului ¶ 2 🌿 BĂȘINA-CALULUI, BĂȘINA-LUPULUI, BĂȘINA-PORCULUI¹, BĂȘINA-VULPII = GOGOAȘĂ ¶ 3 🌿 BĂȘINA-PORCULUI², ciupercă globuloasă, mai întîiu albă, apoi roșiatică sau brună care crește pe pămînt în pădurile de conifere și de fag; are miros plăcut și e comestibilă cînd e tînără; la maturitate însă e considerată ca veninoasă (Lycoperdon gemmatum) (🖼 408) ¶ 4 🌿 BĂȘINA- PORCULUI³, BURETELE-CERBILOR [lat. vulg. *bĭssĭna].

beșină sf vz bășină

beșină s.f. v. bășină.

beșínă (est) și bă- (vest) f., pl. ĭ (lat. *vĭssina, fr. vesse). Triv. Emisiune de gazurĭ pin orificiu anal. Beșina porculuĭ, un fel de cĭupercă (lycoperdon gemmatum), înrudită cu gogoașa.

bășină (pop.) s. f., g.-d. art. bășinii; pl. bășini

!bășină s. f., g.-d. art. bășinii; pl. bășini

bășină s. f., g.-d. art. bășinei; pl. bășini

bășină s. f., g.-d. art. bășinei; pl. bășini

BĂȘINĂ s. v. gaz, pârț, vânt.

bășină s. v. GAZ. PÎRȚ. VÎNT.

bășină (bășini), s. f. – Vînt, pîrț. – Var. (Mold.) beșină. Mr. bișină, megl. bișǫnă. Lat. *vĭssῑna, de la vĭssῑre (Pușcariu 190; REW 9380; Candrea-Dens., 140; DAR); cf. sard. pisina, calabr. vissina, sicil. bissino, cat. veixina, sp. bejín, astur. bixin (Corominas, I, 437). – Der. bășinos, adj. (care face vînturi; pîrțîit; laș). V. și băși.

BEȘINĂ s. f. (Reg. Mold.) V. bășină (din lat. vĩssīna)

a avea bășini / muci în cap expr. (adol., vulg.) 1. a avea idei ciudate / extravagante. 2. a fi extrem de încrezut.

a răspândi bășini expr. (adol., vulg.) a minți, a lansa zvonuri nefondate.

a trage bășini / vânturi expr. (vulg.) a elimina gaze intestinale / pârțuri.

a umbla în bășini expr. (adol., vulg.) a se grozăvi, a se fuduli.