opțiuni
  • info
3 intrări
11 definiții

Explicative DEX

BÂT, -Ă, bâți, bâte, adj., s. m. și f. (Reg.) 1. Adj. Bătrân. 2. S. m. și f. Bunic. – Cf. bătrân.

BÂT, -Ă, bâți, bâte, adj., s. m. și f. (Reg.) 1. Adj. Bătrân. 2. S. m. și f. Bunic. – Cf. bătrân.

bât2, ~ă a [At: M. CHIRIȚESCU, CONV. LIT. XLIV, I 38 / E: pbl bătrân] 1 (Reg; mai ales în limbajul copiilor; Taica- (sau tata-) -u, maica- (sau mama-) -a Bătrân sau bătrână. 2 (Reg; îae) Bunic sau bunică.

bît, -ă adj., s.m., s.f. (reg.) 1 adj. Bătrîn. 2 s.m., s.f. art. Bunic sau bunică. - Bună dimineața, bîtule!... – Bună dimineața, Darie! (STANCU). • /probabil de la bătrîn.

BÎT s. m. (Regional, numai în forma articulată) Bunic. Bună dimineața, bîtule!... – Bună dimineața, Darie... – Ce mai faci, bîtule? – Bine, Darie... STANCU, D. 88.

BÎT, bîți, s. m. (Reg.) Bunic.

bîtu m. (var. din bacĭ, orĭ din bătrînu). Munt. Mold. sud. Epitet respectuos unuĭ bunic orĭ unuĭ bătrîn oarecare la țară: lu bîtu Nedu (Des la Chir., Grînariĭ, și Sov. 210 și 211). – Și fem. bîta: bîtiĭ Maria.

Ortografice DOOM

bât s. m., pl. bâți

Enciclopedice

BÎT, -A substantive: bît scurtare familiară din „bătrînul, bunicul”, și subst. bîlă (măciucă). 1. Bît b. (Drj 29). 2. Bîtă, Gh. mold. 3. Bîte fam. act., ard., în f. s. Gîrba (r. Oradea).

Sinonime

BÂT s. v. bătrân, bunic, moș, moșneag, tată mare.

bît s. v. BĂTRÎN. BUNIC. MOȘ. MOȘNEAG. TATĂ MARE.

Arhaisme și regionalisme

bâtu, bâta, s.m. și f. (reg.) epitet de respect pentru bunic(ă) ori pentru un bătrân.

Intrare: bâtu
bâtu
invariabil (I1)
  • bâtu
Intrare: bât (adj.)
bât1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bât
  • bâtul
  • bâtu‑
  • bâtă
  • bâta
plural
  • bâți
  • bâții
  • bâte
  • bâtele
genitiv-dativ singular
  • bât
  • bâtului
  • bâte
  • bâtei
plural
  • bâți
  • bâților
  • bâte
  • bâtelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: bât (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bât
  • bâtul
  • bâtu‑
plural
  • bâți
  • bâții
genitiv-dativ singular
  • bât
  • bâtului
plural
  • bâți
  • bâților
vocativ singular
  • bâtule
plural
  • bâților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bât, bâtăadjectiv

  • 1. Bătrân. DEX '09 MDA2 DEX '98
    sinonime: bătrân
etimologie:
  • cf. bătrân DEX '09 MDA2 DEX '98

bât, bâțisubstantiv masculin
bâtă, bâtesubstantiv feminin

  • 1. Bunic, bunică, bătrân, mamă-mare, moș, moșneag, tată-mare. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRLC DLRM
    sinonime: bunic bunică bătrân mamă-mare moș moșneag tată-mare
    • format_quote Bună dimineața, bîtule!... – Bună dimineața, Darie... – Ce mai faci, bîtule? – Bine, Darie... STANCU, D. 88. DLRLC
    • format_quote Vrei ceva de la mine. Spune-mi-o limpede. Nu mai umbla cu fofîrlica... – Nu vreau nimic, bîtă! STANCU, D. 345. DLRLC
etimologie:
  • cf. bătrân DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.