2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

autocontrolare sf [At: MDA ms / P: a-u~ / Pl: ~ări / E: autocontrola] Controlare de către sine însuși a propriilor fapte și reacții Si: (rar) autocontrolat1.

autocontrola vr [At: DN3 / P: a-u~ / Pzi: ~ez / E: ns cf it autocontrollare] A-și controla propriile fapte și reacții.

AUTOCONTROLÁ vb. I. refl. A-și controla propriile fapte. [Cf. it. autocontrollare].

AUTOCONTROLÁ vb. refl. a-și controla propriile fapte; a se autosupraveghea. (< it. autocontrollare)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autocontrolá vb. → controla

Intrare: autocontrolare
autocontrolare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autocontrolare
  • autocontrolarea
plural
  • autocontrolări
  • autocontrolările
genitiv-dativ singular
  • autocontrolări
  • autocontrolării
plural
  • autocontrolări
  • autocontrolărilor
vocativ singular
plural
Intrare: autocontrola
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • autocontrola
  • autocontrolare
  • autocontrolat
  • autocontrolatu‑
  • autocontrolând
  • autocontrolându‑
singular plural
  • autocontrolea
  • autocontrolați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • autocontrolez
(să)
  • autocontrolez
  • autocontrolam
  • autocontrolai
  • autocontrolasem
a II-a (tu)
  • autocontrolezi
(să)
  • autocontrolezi
  • autocontrolai
  • autocontrolași
  • autocontrolaseși
a III-a (el, ea)
  • autocontrolea
(să)
  • autocontroleze
  • autocontrola
  • autocontrolă
  • autocontrolase
plural I (noi)
  • autocontrolăm
(să)
  • autocontrolăm
  • autocontrolam
  • autocontrolarăm
  • autocontrolaserăm
  • autocontrolasem
a II-a (voi)
  • autocontrolați
(să)
  • autocontrolați
  • autocontrolați
  • autocontrolarăți
  • autocontrolaserăți
  • autocontrolaseți
a III-a (ei, ele)
  • autocontrolea
(să)
  • autocontroleze
  • autocontrolau
  • autocontrola
  • autocontrolaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)