2 intrări
14 definiții
din care- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (6)
Explicative DEX
AUTOAMĂGIRE, autoamăgiri, s. f. Faptul de a se autoamăgi. [Pr.: a-u-to-a-] – V. autoamăgi.
autoamăgire sf [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 334 / P: a-u-to-a~ / Pl: ~ri / E: autoamăgi] Amăgire de către sine însuși Si: (rar) autoamăgit1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AUTOAMĂGIRE, autoamăgiri, s. f. Amăgire (intenționată) a propriei persoane. [Pr.: a-u-to-a-] – Auto1- + amăgire.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AUTOAMĂGIRE, autoamăgiri, s. f. Amăgire (intenționată) a propriei persoane. – Din auto1- + amăgire.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AUTOAMĂGIRE s.f. Acțiunea de a se autoamăgi. [< autoamăgi].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AUTOAMĂGI, autoamăgesc, vb. IV. Refl. A-și amăgi (intenționat) propria persoană. [Pr.: a-u-to-a-] – Auto1- + amăgi.[1]
- În original, etimologia lipsește. — cata
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
autoamăgi vr [At: DA ms / P: a-u-to-a~ / Pzi: ~ăgesc. / E: auto1- + amăgi] A se amăgi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AUTOAMĂGI vb. IV. refl. A(-și) amăgi (intenționat) propria persoană. [< auto1- + amăgi].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
autoamăgire (desp. a-u-) s. f., g.-d. art. autoamăgirii; pl. autoamăgiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
autoamăgire (a-u-) s. f., g.-d. art. autoamăgirii; pl. autoamăgiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
autoamăgire s. f. (sil. a-u-) → amăgire
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
autoamăgi (a se ~) (desp. a-u-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă autoamăgesc, 3 se autoamăgește, imperf. 1 sg. mă autoamăgeam; conj. prez. 1 sg. să mă autoamăgesc, 3 să se autoamăgească; imper. 2 sg. afirm. autoamăgește-te; ger. autoamăgindu-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*autoamăgi (a se ~) (a-u-) vb. refl., ind. prez. 3 se autoamăgește, imperf. 3 sg. se autoamăgea; conj. prez. 3 să se autoamăgească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
autoamăgi vb. (sil. a-u-to-a-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. autoamăgesc; conj. prez. 3 sg. și pl. autoamăgească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: a-u-
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: a-u-
verb (V407) Surse flexiune: DOOM 3 | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
autoamăgire, autoamăgirisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a se autoamăgi. DEX '09 DN
etimologie:
- autoamăgi DEX '09 DN
autoamăgi, autoamăgescverb
- 1. A-și amăgi (intenționat) propria persoană. DEX '09 DN
etimologie:
- Auto- + amăgi DEX '09 DN