16 definiții pentru atenuant

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ATENUANT, -Ă, atenuanți, -te, adj. Care atenuează. ◊ Circumstanțe atenuante = împrejurări care contribuie la micșorarea vinii unui inculpat. [Pr.: -nu-ant] – Din fr. atténuant.

ATENUANT, -Ă, atenuanți, -te, adj. Care atenuează. ◊ Circumstanțe atenuante = împrejurări care contribuie la micșorarea vinii unui inculpat. [Pr.: -nu-ant] – Din fr. atténuant.

atenuant, ~ă a [At: SADOVEANU, Z. C. 29 / P: ~u-a~ / Pl: ~anți, ~e / E: fr atténuant] 1 Care ușurează. 2 Care provoacă scăderea intensității unui fenomen. 3 Care reduce importanța unui fapt. 4 Care reduce gravitatea unei fapte. 5 (Jur; îs) Circumstanță ~ă Împrejurare care contribuie la micșorarea vinei și la reducerea pedepsei unui inculpat. 6 (Fig; îas) Fapt care poate duce la aprecierea indulgentă a unei stări de lucruri condamnabile.

*ATENUANT adj. 1 Care poate, care e menit să atenueze ceva 2 ⚖️ Circumstanțe ~e, circumstanțe ușurătoare, împrejurări care micșorează întru cîtva vina unui acuzat și care contribue să se ușureze osînda [fr.].

ATENUANT, -Ă, atenuanți, -te, adj. Care scade, care micșorează intensitatea sau gravitatea unui fapt. ◊ (Mai ales în expr.) Circumstanță atenuantă (mai ales la pl.) = împrejurare (sau împrejurări) care contribuie la micșorarea vinei și la ușurarea pedepsei unui inculpat. A invoca (sau a acorda) circumstanțe atenuante. – Pronunțat: -nu-ant.

ATENUANT, -Ă, atenuanți, -te, adj. Care atenuează. ◊ Circumstanță atenuantă = împrejurare care contribuie la micșorarea vinei unui inculpat. [Pr.: -nu-ant] – Fr. atténuant.

ATENUANT, -Ă adj. Care atenuează, slăbește, micșorează; moderant. ◊ (Jur.) Circumstanțe atenuante = împrejurări care ușurează vinovăția unui acuzat. [Pron. -nu-ant. / cf. fr. atténuant, lat. attenuans].

ATENUANT, -Ă adj. care atenuează. ♦ circumstanțe ~e = împrejurări care ușurează răspunderea penală a unui inculpat. (< fr. atténuant, lat. attenuans)

ATENUANT ~tă (~ți, ~te) Care atenuează. ◊ Circumstanțe ~te împrejurări care ușurează vina unui inculpat. [Sil. -nu-ant] /<fr. atténuant

atenuant a. care atenuează: circumstanțe atenuante, cari micșorează gravitatea unei crime sau unui delict.

*atenuánt, -ă adj. (fr. atténuant). Care atenuĭază: Circumstanțe atenuante, ușurătoare, care micșorează vina și pedeapsa (în opoz. cu agravante).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

atenuant (desp. -nu-ant) adj. m., pl. atenuanți; f. atenuantă, pl. atenuante

atenuant (-nu-ant) adj. m., pl. atenuanți; f. atenuantă, pl. atenuante

atenuant adj. m. (sil. -nu-ant), pl. atenuanți; f. sg. atenuantă, pl. atenuante

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ATENUANT adj. (rar) ușurător. (Circumstanțe ~.)

ATENUANT adj. (rar) ușurător. (Circumstanțe ~.)

Intrare: atenuant
atenuant adjectiv
  • silabație: -nu-ant info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atenuant
  • atenuantul
  • atenuantu‑
  • atenuantă
  • atenuanta
plural
  • atenuanți
  • atenuanții
  • atenuante
  • atenuantele
genitiv-dativ singular
  • atenuant
  • atenuantului
  • atenuante
  • atenuantei
plural
  • atenuanți
  • atenuanților
  • atenuante
  • atenuantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

atenuant, atenuantăadjectiv

  • 1. Care atenuează. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Circumstanțe atenuante = împrejurări care contribuie la micșorarea vinii unui inculpat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote A invoca (sau a acorda) circumstanțe atenuante. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.