15 definiții pentru atelaj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atelaj sn [At: NEGRUZZI, ap. CADE / V: (îvr) ~agiu / Pl: ~e / E: fr attelage] 1 Ansamblu format din animalele de tracțiune ale unui vehicul și harnașamentul lor. 2 (Pex) Animale împreună cu vehiculul pe care îl trag. 3 (Imp) Vehicul care este deplasat prin tracțiune animală. 4 Mod de a înhăma sau înjuga animalele la un vehicul Si: înhămătură, înjugătură. 5 Echipament de legătură între două vehicule. corectată

ATELÁJ, atelaje, s. n. Ansamblu format din animalele de tracțiune și harnașamentul acestor animale; (impr.) animalele împreună cu vehiculul pe care îl trag (sau numai vehiculul). – Din fr. attelage.

ATELÁJ, atelaje, s. n. Ansamblu format din animalele de tracțiune și harnașamentul acestor animale; (impr.) animalele împreună cu vehiculul pe care îl trag (sau numai vehiculul). – Din fr. attelage.

ATELÁJ, atelaje, s. n. Pereche (sau perechi) de animale de tracțiune, cu harnașamentul necesar; (impropriu) animalele împreună cu vehiculul pe care îl trag; (uneori) numai vehiculul. Consiliul de conducere poate da atelaje membrilor spre întrebuințare personală contra plată în condițiile stabilite de adunarea generală, dar numai în măsura în care aceasta nu stînjenește muncile în gospodărie. STAT. GOSP. AGR. 21. Înhămați cîte patru la fiecare atelaj, caii săreau și se loveau între ei, necunoscîndu-se. MIHALE, O. 440.

ATELÁJ, atelaje, s. n. 1. Pereche (sau perechi) de animalele de tracțiune, cu harnașamentul necesar; (impr.) animalele împreună cu vehiculul pe care îl trag (sau numai vehiculul). 2. Echipamentul de legătură dintre două vehicule. – Fr. attelage.

ATELÁJ s.n. 1. Pereche de animale de tracțiune înhămate cu harnașamentul necesar. ♦ Fel de a înhăma animalele de tracțiune. 2. Echipamentul de legătură dintre două vehicule. [< fr. attelage].

ATELÁJ s. n. 1. animalele de tracțiune înhămate la un vehicul și harnașamentul necesar. 2. harnașament pentru caii unui atelaj (1). 3. echipament de legătură dintre două vehicule. 4. figură de stil, prin coordonarea unui termen concret cu unul abstract. (< fr. attelage)

ATELÁJ ~e n. 1) Animalele de tracțiune împreună cu harnașamentul necesar. 2) Echipament de legătură între două vehicule. /<fr. attélage

*ateláj n., pl. e (fr. attelage). Barb. Înhămătură.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ateláj s. n., pl. ateláje

ateláj s. n., pl. ateláje


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ateláj (ateláje), s. n. – Ansamblu format din animale de tracțiune. – Var. (înv.) atelagiu. Fr. attelage.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

atelaj (fr. attelage), figură care are două înțelesuri și structuri: a) coordonarea unui termen concret cu unul abstract (A): „Luna pe cer trece-așa sfântă și clară” (Eminescu) „Luntrea cu-ale ei vintrele spânzurate de catarg /... încet înaintează în lovire de lopeți / Legănând atâta farmec și atâta frumuseți” (Idem). „Am iubit Luxemburgul cu grădina lui, cu fântâna Medicis, cu zborul hulubilor vineți, cu reginele sale de piatră uitate și albe, cu havuzul transparent...” (Ion Pillat); b) completarea unuia din termenii unei locuțiuni cu un al doilea termen care sfarmă caracterul stereotip al locuțiunii și reînnoiește expresia: un exemplu francez tipic ni-l oferă locuțiunea tambour battant, din care un autor a creat „Tambour et gifles battantes” ( M., p. 44).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

atelaj, atelaje, s. n. (glum.) iubită, amantă

Intrare: atelaj
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atelaj
  • atelajul
  • atelaju‑
plural
  • atelaje
  • atelajele
genitiv-dativ singular
  • atelaj
  • atelajului
plural
  • atelaje
  • atelajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

atelaj

  • 1. Ansamblu format din animalele de tracțiune și harnașamentul acestor animale; (impropriu) animalele împreună cu vehiculul pe care îl trag (sau numai vehiculul).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Consiliul de conducere poate da atelaje membrilor spre întrebuințare personală contra plată în condițiile stabilite de adunarea generală, dar numai în măsura în care aceasta nu stînjenește muncile în gospodărie. STAT. GOSP. AGR. 21.
      surse: DLRLC
    • Înhămați cîte patru la fiecare atelaj, caii săreau și se loveau între ei, necunoscîndu-se. MIHALE, O. 440.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Fel de a înhăma animalele de tracțiune.
      surse: DN
  • 2. Echipamentul de legătură dintre două vehicule.
    surse: DN
  • 3. Figură de stil, prin coordonarea unui termen concret cu unul abstract.
    surse: MDN '00

etimologie: