2 intrări

23 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

at1 sm [At: LET. III / Pl: ați / E: tc at] (Îrg; îvp) 1 Cal turcesc. 2 Cal de călărie. 3 Armăsar. 4 Cal dobrogean.

At2 sm [At: MDENC / E: fr At] Simbol chimic pentru astatiniu.

AT s.m. Monedă divizionară în Laos, valorând a suta parte dintr-un kip. [Pl. ați. / cf. fr. at].

AT1 s. m. monedă divizionară în Laos, valorând a suta parte dintr-un kip. (< fr. at)

-ÁT2 suf. „sare”, „ester”. (< fr. -ate)

AT s.m. (Mold.) Cal bun, turcesc, (mai ales armăsar) de călărie. Domnul..., vrînd să se sărute cu agasi de pe cai, s-au tulburat ații lor și, sculîndu-se ații în doă picioare, au lunecat calul Domnului. PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU. Au venit la Iași Casim-Aga..., căruia mare prieteșug i-au arătat Domnul, și el așijderea, trăgînd și un at (cal de șea) Domnului peșchiși. PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU. Etimologie: tc. at. Cf. farij, parip.

at și hat m. (turc. at, cal; bg. at, hat, armăsar. V. bahmet). L. V. Cal bun saŭ armăsar. Azĭ. Olt. Serbia (hat): împăratu încalecă pe hatu luĭ (N. Pl. Ceaur, 82). – În P. P. hată, pl. e, ĭapă. Și hatoáĭcă, pl. e (Aricescu, 43).

ASTATÍNIU s. n. Element chimic radioactiv din grupul halogenilor. – După fr. astatine, germ. Astatine.

astatiniu sns [At: DN3 / P: ~niu / V: astatin / E: ger Astatinium, fr astatine] (Chm) Element radioactiv sintetic.

ASTATÍNIU s. n. Element chimic radioactiv din grupul halogenilor. [Pr.: -ni-u] – După fr. astatine, germ. Astatine.

ASTATÍNIU s.n. (Chim.) Element radioactiv sintetic. [Pron. -niu. / < germ. Astatinium, fr. astatine, cf. gr. astatos – instabil].

ASTATÍNIU s. n. element radioactiv sintetic. (< germ. Astatinium, fr. astatine)

păr-cauciúc(at) s.„S-a pus la punct o tehnologie prin care se obține părul-cauciuc, un material care, pentru calitățile sale deosebite, poate fi utilizat la tapițeria mobilei și autovehiculelor, ca izolant la instalațiile termice, la filtre de aer etc.” R.l. 28 IV 75 p. 5. ◊ „Reporterul a comparat în mod eronat produsul păr cauciucat cu poliuretanul pe care îl înlocuiește.” R.l. 11 VIII 80 p. 3 (din păr + cauciuc(at))

hat m. armăsar, cal mai ales dobrogean (numai în cântecele populare): cu trei hate la coșare, puși dela Vinerea mare, pe grăunțe și pe sare POP. [Vechiu-rom. at = turc. AT].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

astatiniu [niu pron. nĭu] s. n., art. astatiniul; simb. At

astatíniu s. n. [-niu pron. -niu], simb. At

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

AT, ați, s. m. Armăsar, cal de curse, cursier. (din tc. at = mascul de prăsilă; cf. alb., sb., bg. at, ngr. άτι)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

at, ați, s.m. (înv. și reg.) cal turcesc, cal bun de călărie; armăsar.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ASTATIN (după fr. {i}; {s} gr. astatos „instabil”) s. n. Element chimic radioactiv din familia halogenilor (At.; nr. at. 85, m. at. 210). A fost descoperit pe cale artificială în 1940 de D.R. Corson, K.R. Mackenzie și E. Segrè. Liniile spectrale ale elementului au fost identificate (1939) în produsele de dezintegrare ale radonului de H. Hulubei.

RᾹ’S AT-TANNŪRAH (RAS TANURA), oraș în ESE Arabiei Saudite, în peninsula omonimă, port petrolier la G. Persic; 6,3 mii loc. (1992). Mare centru de exploatare și prelucr. a petrolului (rafinării). Pipe-line-uri pentru exportul de petrol brut.

TABARῙ AT (pe numele complet ABŪ JA’FAR MUHAMMAD IBN JARIR ~) (c. 839-923). jurist, istoric și cleric musulman. A trăit mai ales la Baghdad. Contribuții privind istoria Islamului („Istoria profeților și a regilor”, „Comentarii asupra Coranului”).

Intrare: at
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • at
  • atul
  • atu‑
plural
  • ați
  • ații
genitiv-dativ singular
  • at
  • atului
plural
  • ați
  • aților
vocativ singular
plural
Intrare: astatiniu
  • pronunție: -nĭu
substantiv neutru (N56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • astatiniu
  • astatiniul
  • astatiniu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • astatiniu
  • astatiniului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • astatin
  • astatinul
  • astatinu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • astatin
  • astatinului
plural
vocativ singular
plural
At simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • At
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

astatiniusubstantiv neutru

  • 1. Element chimic radioactiv sintetic din grupul halogenilor. DEX '09 DEX '98 DN
  • comentariu simbol At DOOM 2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.