10 definiții pentru astrometrie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ASTROMETRIE s. f. Ramură a astronomiei care se ocupă cu stabilirea poziției stelelor, cu determinarea coordonatelor geografice etc. – Din fr. astrométrie.
ASTROMETRIE s. f. Ramură a astronomiei care se ocupă cu stabilirea poziției stelelor, cu determinarea coordonatelor geografice etc. – Din fr. astrométrie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
astrometrie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr astrométrie] Ramură a astronomiei care se ocupă cu stabilirea poziției stelelor, cu determinarea coordonatelor geografice etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ASTROMETRIE s. f. Tehnica determinării locului de observație raportat la sfera cerească sau la diferiți aștri principali de pe bolta cerească. – Fr. astrométrie.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ASTROMETRIE s.f. Tehnica determinării locului de observație raportat la diferiți aștri de pe bolta cerească. [Gen. -iei. / < fr. astrométrie, cf. gr. astron – astru, metron – măsură].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ASTROMETRIE s. f. ramură a astronomiei, tehnica determinării poziției aștrilor pe bolta cerească, a coordonatelor geografice ale locului, a orei exacte etc. (< fr. astrométrie)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ASTROMETRIE f. Ramură a astronomiei care se ocupă cu stabilirea poziției și a coordonatelor geografice ale aștrilor, precum și cu determinarea timpului pe cale astronomică. /<fr. astrométrie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
astrometrie (desp. -me-tri-) s. f., art. astrometria, g.-d. astrometrii, art. astrometriei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
astrometrie (-me-tri-) s. f., art. astrometria, g.-d. astrometrii, art. astrometriei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
astrometrie s. f. (sil. -tri-), art. astrometria, g.-d. art. astrometriei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ASTRO- „astru, planetă, corp ceresc; astral, cosmic”. ◊ gr. astron „stea, astru” > fr. astro-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. astro-. □ ~biolog (v. bio-, v. -log), s. m. și f., specialist în astrobiologie; ~biologie (v. bio-, v. -logie1), s. f., disciplină care studiază viața de pe alte corpuri cerești; ~blast (v. -blast), s. n., celulă glială triunghiulară cu expansiuni citoplasmatice implantate pe pereții vaselor din apropiere; ~centru (v. -centru), s. n., centrozom*; ~cit (v. -cit), s. n., celulă nevroglică în formă de stea, atașată de vasele sanguine cerebrale și ale măduvei spinării; sin. celulă Cajal; ~dom (v. -dom), s. n., cupolă transparentă a marilor aeroporturi; ~drom (v. -drom), s. n., cosmodrom*; ~fotografie (v. foto-, v. -grafie), s. f., ansamblu de tehnici fotografice utilizate în astrofizică; ~fotometrie (v. foto-, v. -metrie1), s. f., știință a măsurării intensității luminoase a stelelor; ~geologie (v. geo-, v. -logie1), s. f., geologie a corpurilor cerești; ~gnozie (v. -gnozie), s. f., ramură a astronomiei care studiază aștrii și constelațiile, denumirea și pozițiile lor reciproce; ~graf (v. -graf), s. n., 1. Instrument care servește la observarea aștrilor și la determinarea coordonatelor lor. 2. Aparat cu ajutorul căruia se fotografiază spectrele aștrilor; ~grafie (v. -grafie), s. f., ramură a astronomiei care se ocupă cu descrierea aștrilor; ~idă (v. -id), s. f., curbă plană descrisă de un punct al unui cerc care se rotește într-un cerc fix cu raza de patru ori mai mare; ~latrie (v. -latrie), s. f., adorație a aștrilor; ~log (v. -log), s. m. și f., persoană care practică astrologia; ~logie (v. -logie1), s. f., pseudoștiință care își propune să prezică destinul omului după poziția și după mersul corpurilor cerești; ~metrie (v. -metrie1), s. f., ramură a astronomiei care cuprinde ansamblul de metode de determinare a poziției aștrilor și a coordonatelor geografice ale locului; ~metru (v. -metru1) s. n., aparat fotometric utilizat la măsurarea și la compararea gradului de luminozitate a stelelor; ~meteorologie (v. meteoro-, v. -logie1), s. f., disciplină care studiază fenomenele meteorologice din atmosfera planetelor; ~naut (v. -naut), s. m., persoană care explorează spațiul cosmic; ~nautic (v. -nautic), adj., referitor la studiul navigației cosmice interplanetare; ~nom (v. -nom1), s. m., specialist în astronomie; ~nomie (v. -nomie), s. f., știință care se ocupă cu studiul corpurilor cerești și cu legile mișcării și evoluției lor; ~scop (v. -scop), s. n., telescop astronomic utilizat pentru examinarea sumară a bolții cerești; ~scopie (v. -scopie), s. f., examinare a bolții cerești; ~sferă (v. -sferă), s. f., corpuscul filamentos transparent și stelat care înconjoară centrosfera unei celule, în cariocineză; ~spectrografie (v. spectro-, v. -grafie), s. f., parte a astrofizicii care descrie spectrele corpurilor cerești; ~spectroscopie (v. spectro-, v. -scopie), s. f., cercetare a spectrelor aștrilor, pentru a se deduce componența și stările lor fizice.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: -me-tri-e
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
astrometriesubstantiv feminin
- 1. Ramură a astronomiei care se ocupă cu stabilirea poziției stelelor, cu determinarea coordonatelor geografice etc. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRM DN MDN '00 NODEX DETS
etimologie:
- astrométrie DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRM DN MDN '00 NODEX