14 definiții pentru asprime

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ASPRÍME, asprimi, s. f. 1. Proprietatea de a fi aspru2 (I 1); (rar) aspreală. 2. Fig. Atitudine severă față de cineva; severitate, strășnicie. ♦ Vigoare, tărie, forță, putere mare. Asprimea vântului.Aspru2 + suf. -ime.

aspríme sf [At: MARCOVICI, D. 26/1 / Pl: ~mi / E: aspru2 + -ime] 1 Proprietate a unui obiect de a fi aspru (1) Si: (rar) aspreală (1). 2 (Fig) Severitate. 3 Vigoare. 4 Parte aspră a unui obiect. 5 (Pex) Loc greu de urcat. 6 (îlav) Cu ~ Aspru (15).

ASPRÍME, asprimi, s. f. 1. Proprietatea de a fi aspru2 (I1); (rar) aspreală. 2. Fig. Atitudine severă față de cineva; severitate, strășnicie. ♦ Vigoare, tărie, forță, putere mare. Asprimea vântului.Aspru2 + suf. -ime.

ASPRÍME, asprimi, s. f. 1. (În opoziție cu netezime) Însușirea de a fi aspru. Asprimea pielii. 2. Fig. (în opoziție cu blîndețe) Severitate, strășnicie; faptă sau purtare severă, neînduplecată. Dă el poruncă drăganilor să nu sufle o vorbă, sau să tacă, fiind toată lumea la curte cu dragoste cătră copilă și cam cu împotrivire ascunsă spre vodă, din pricina asprimilor lui. SADOVEANU, Z. C. 150. Se temea de asprimea tată-său și de șugubața defăimare a oamenilor. CREANGĂ, P. 89. De la venirea mea cu a doua domnie... am arătat asprime către mulți; m-am arătat cumplit, rău, vărsînd sîngele multora. NEGRUZZI. S. I 149. ◊ Loc. adv. Cu asprime = cu severitate, aspru. Au început a o mustra, cu lacrămile în ochi, și a-i zice cu asprime să se ducă unde știe. CREANGĂ, O. A. 170. De mă vei lua cu asprime, Nimic n-afli de la mine. TEODORESCU, P. P. 104. ♦ Vigoare, tărie, duritate. Sălbăticia și gravitatea subiectelor reclamă oarecare asprime în mînuirea daltei. ODOBESCU, S. III 75. ◊ (Concretizat, rar, mai ales la pl.) Părți accidentate ale unui loc; locuri anevoioase, greu de urcat. Se urcă mai ales cu înlesnire prin strîmtorile și asprimile munților. BĂLCESCU, O. II 255.

ASPRÍME, asprimi, s. f. 1. Proprietatea de a fi aspru2 (I 1). 2. Fig. Severitate, strășnicie; faptă sau purtare severă. ♦ Vigoare, tărie. ♦ (Concr., rar, la pl.) Locuri anevoioase, greu de urcat. – Din aspru2 + suf. -ime.

ASPRÍME ~i f. 1) Caracter aspru. ~ea pielii. 2) fig. Comportament aspru; duritate de caracter; severitate. ~ea comandantului. [G.-D. asprimii] /aspru + suf. ~ime

asprime f. 1. însușirea lucrurilor aspre (la pipăit sau la gust); 2. purtare aspră; 3. fig. strășnicie: asprimea iernii.

aspríme f. Calitatea de a fi aspru. Fig. Intensitate: asprimea geruluĭ. Severitate: asprimea legilor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

asprime s. f., g.-d. art. asprimii; pl. asprimi

aspríme s. f., g.-d. art. asprímii; pl. asprími

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ASPRÍME s. 1. v. asperitate. 2. v. severitate. 3. v. răutate. 4. greutate. (~ iernii.)

ASPRÍME s. v. austeritate, gravitate, rigorism, severitate, sobrietate.

ASPRIME s. 1. asperitate, aspreală, (livr.) rugozitate. (~ suprafeței unui obiect.) 2. constrîngere, intransigență, rigoare, rigurozitate, severitate, strășnicie, strictețe, (înv.) strășnicire, (fig.) duritate. (~ regimului de internat.) 3. barbarie, brutalitate, cruzime, ferocitate, neîndurare, neomenie, răutate, sălbăticie, violență, vitregie, (rar) nemilă, nemilostivire, (pop.) cîinie, cîinoșenie, (înv. și reg.) năsilnicie, (înv.) crîncenie, cruzie, cumpliciune, cumplire, grozăvie, neomenire, răiciune, sălbătăcime, sălbăticiune, sirepie, varvarie, (fig.) duritate. (~ în comportare.) 4. greutate. (~ iernii.)

asprime s. v. AUSTERITATE. GRAVITATE. RIGORISM. SEVERITATE. SOBRIETATE.

Intrare: asprime
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asprime
  • asprimea
plural
  • asprimi
  • asprimile
genitiv-dativ singular
  • asprimi
  • asprimii
plural
  • asprimi
  • asprimilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

asprime, asprimisubstantiv feminin

  • 1. Proprietatea de a fi aspru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Asprimea pielii. DLRLC
  • 2. figurat Atitudine severă față de cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dă el poruncă drăganilor să nu sufle o vorbă, ș-au să tacă, fiind toată lumea la curte cu dragoste cătră copilă și cam cu împotrivire ascunsă spre vodă, din pricina asprimilor lui. SADOVEANU, Z. C. 150. DLRLC
    • format_quote Se temea de asprimea tată-său și de șugubața defăimare a oamenilor. CREANGĂ, P. 89. DLRLC
    • format_quote De la venirea mea cu a doua domnie... am arătat asprime către mulți; m-am arătat cumplit, rău, vărsînd sîngele multora. NEGRUZZI. S. I 149. DLRLC
    • 2.1. Vigoare, tărie, forță, putere mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Asprimea vântului. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Sălbăticia și gravitatea subiectelor reclamă oarecare asprime în mînuirea daltei. ODOBESCU, S. III 75. DLRLC
    • 2.2. concretizat rar mai ales la plural Părți accidentate ale unui loc; locuri anevoioase, greu de urcat. DLRLC
      • format_quote Se urcă mai ales cu înlesnire prin strîmtorile și asprimile munților. BĂLCESCU, O. II 255. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Cu asprime = cu severitate. DLRLC
      sinonime: aspru
      • format_quote Au început a o mustra, cu lacrămile în ochi, și a-i zice cu asprime să se ducă unde știe. CREANGĂ, O. A. 170. DLRLC
      • format_quote De mă vei lua cu asprime, Nimic n-afli de la mine. TEODORESCU, P. P. 104. DLRLC
etimologie:
  • Aspru + sufix -ime. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.