14 definiții pentru asprime


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aspríme sf [At: MARCOVICI, D. 26/1 / Pl: ~mi / E: aspru2 + -ime] 1 Proprietate a unui obiect de a fi aspru (1) Si: (rar) aspreală (1). 2 (Fig) Severitate. 3 Vigoare. 4 Parte aspră a unui obiect. 5 (Pex) Loc greu de urcat. 6 (îlav) Cu ~ Aspru (15).

ASPRÍME, asprimi, s. f. 1. Proprietatea de a fi aspru2 (I 1); (rar) aspreală. 2. Fig. Atitudine severă față de cineva; severitate, strășnicie. ♦ Vigoare, tărie, forță, putere mare. Asprimea vântului.Aspru2 + suf. -ime.

ASPRÍME, asprimi, s. f. 1. Proprietatea de a fi aspru2 (I1); (rar) aspreală. 2. Fig. Atitudine severă față de cineva; severitate, strășnicie. ♦ Vigoare, tărie, forță, putere mare. Asprimea vântului.Aspru2 + suf. -ime.

ASPRÍME, asprimi, s. f. 1. (În opoziție cu netezime) Însușirea de a fi aspru. Asprimea pielii. 2. Fig. (în opoziție cu blîndețe) Severitate, strășnicie; faptă sau purtare severă, neînduplecată. Dă el poruncă drăganilor să nu sufle o vorbă, sau să tacă, fiind toată lumea la curte cu dragoste cătră copilă și cam cu împotrivire ascunsă spre vodă, din pricina asprimilor lui. SADOVEANU, Z. C. 150. Se temea de asprimea tată-său și de șugubața defăimare a oamenilor. CREANGĂ, P. 89. De la venirea mea cu a doua domnie... am arătat asprime către mulți; m-am arătat cumplit, rău, vărsînd sîngele multora. NEGRUZZI. S. I 149. ◊ Loc. adv. Cu asprime = cu severitate, aspru. Au început a o mustra, cu lacrămile în ochi, și a-i zice cu asprime să se ducă unde știe. CREANGĂ, O. A. 170. De mă vei lua cu asprime, Nimic n-afli de la mine. TEODORESCU, P. P. 104. ♦ Vigoare, tărie, duritate. Sălbăticia și gravitatea subiectelor reclamă oarecare asprime în mînuirea daltei. ODOBESCU, S. III 75. ◊ (Concretizat, rar, mai ales la pl.) Părți accidentate ale unui loc; locuri anevoioase, greu de urcat. Se urcă mai ales cu înlesnire prin strîmtorile și asprimile munților. BĂLCESCU, O. II 255.

ASPRÍME, asprimi, s. f. 1. Proprietatea de a fi aspru2 (I 1). 2. Fig. Severitate, strășnicie; faptă sau purtare severă. ♦ Vigoare, tărie. ♦ (Concr., rar, la pl.) Locuri anevoioase, greu de urcat. – Din aspru2 + suf. -ime.

ASPRÍME ~i f. 1) Caracter aspru. ~ea pielii. 2) fig. Comportament aspru; duritate de caracter; severitate. ~ea comandantului. [G.-D. asprimii] /aspru + suf. ~ime

asprime f. 1. însușirea lucrurilor aspre (la pipăit sau la gust); 2. purtare aspră; 3. fig. strășnicie: asprimea iernii.

aspríme f. Calitatea de a fi aspru. Fig. Intensitate: asprimea geruluĭ. Severitate: asprimea legilor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

aspríme s. f., g.-d. art. asprímii; pl. asprími

aspríme s. f., g.-d. art. asprímii; pl. asprími


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ASPRÍME s. v. austeritate, gravitate, rigorism, severitate, sobrietate.

ASPRÍME s. 1. v. asperitate. 2. v. severitate. 3. v. răutate. 4. greutate. (~ iernii.)

ASPRIME s. 1. asperitate, aspreală, (livr.) rugozitate. (~ suprafeței unui obiect.) 2. constrîngere, intransigență, rigoare, rigurozitate, severitate, strășnicie, strictețe, (înv.) strășnicire, (fig.) duritate. (~ regimului de internat.) 3. barbarie, brutalitate, cruzime, ferocitate, neîndurare, neomenie, răutate, sălbăticie, violență, vitregie, (rar) nemilă, nemilostivire, (pop.) cîinie, cîinoșenie, (înv. și reg.) năsilnicie, (înv.) crîncenie, cruzie, cumpliciune, cumplire, grozăvie, neomenire, răiciune, sălbătăcime, sălbăticiune, sirepie, varvarie, (fig.) duritate. (~ în comportare.) 4. greutate. (~ iernii.)

asprime s. v. AUSTERITATE. GRAVITATE. RIGORISM. SEVERITATE. SOBRIETATE.

Intrare: asprime
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asprime
  • asprimea
plural
  • asprimi
  • asprimile
genitiv-dativ singular
  • asprimi
  • asprimii
plural
  • asprimi
  • asprimilor
vocativ singular
plural

asprime

  • 1. Proprietatea de a fi aspru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Asprimea pielii.
      surse: DLRLC
  • 2. figurat Atitudine severă față de cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: severitate strășnicie 3 exemple
    exemple
    • Dă el poruncă drăganilor să nu sufle o vorbă, ș-au să tacă, fiind toată lumea la curte cu dragoste cătră copilă și cam cu împotrivire ascunsă spre vodă, din pricina asprimilor lui. SADOVEANU, Z. C. 150.
      surse: DLRLC
    • Se temea de asprimea tată-său și de șugubața defăimare a oamenilor. CREANGĂ, P. 89.
      surse: DLRLC
    • De la venirea mea cu a doua domnie... am arătat asprime către mulți; m-am arătat cumplit, rău, vărsînd sîngele multora. NEGRUZZI. S. I 149.
      surse: DLRLC
    • 2.1. locuțiune adverbială Cu asprime = cu severitate.
      surse: DLRLC sinonime: aspru (adj.) 2 exemple
      exemple
      • Au început a o mustra, cu lacrămile în ochi, și a-i zice cu asprime să se ducă unde știe. CREANGĂ, O. A. 170.
        surse: DLRLC
      • De mă vei lua cu asprime, Nimic n-afli de la mine. TEODORESCU, P. P. 104.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Vigoare, tărie, forță, putere mare.
      exemple
      • Asprimea vântului.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Sălbăticia și gravitatea subiectelor reclamă oarecare asprime în mînuirea daltei. ODOBESCU, S. III 75.
        surse: DLRLC
    • 2.3. concretizat rar mai ales la plural Părți accidentate ale unui loc; locuri anevoioase, greu de urcat.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Se urcă mai ales cu înlesnire prin strîmtorile și asprimile munților. BĂLCESCU, O. II 255.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Aspru + sufix -ime.
    surse: DEX '09 DEX '98