2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

asirián, ~ă [At: EMINESCU, N. 33 / P: ~ri-an / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr assyrien] 1-2 smf, a (Persoană) care a trăit în Asiria Si: (nob) asir. 3 smp Populație semitică ce a trăit în statul antic Asiria Si: (nob) asir. 4-5 a Care aparține Asiriei sau asirienilor (1) Si: (nob) asir. 6-7 a Care este specific Asiriei sau asirienilor (1) Si: (nob) asir.

ASIRIÁN, -Ă, asirieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație semitică care a trăit în statul Asiria; (și la sg.) persoană care făcea parte din această populație. 2. S. m. și f. (La pl.) Populație de limbă neosiriană din grupa limbilor semitice, care trăiește în Iraq, Iran, Siria și Transcaucazia; (și la sg.) persoană care face parte din această populație. 3. Adj. Care aparține Asiriei sau asirienilor (1, 2). ♦ (Substantivat, f.) Limba asiriană. [Pr.: -ri-an] – Din fr. assyrien.

ASIRIÁN, -Ă, asirieni, -e, s. m. și f. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație semitică care a trăit în statul sclavagist Asiria; (și la sg.) persoană care făcea parte din această populație. 2. Adj. Care aparține Asiriei sau asirienilor (1). [Pr.: -ri-an] – Din fr. assyrien.

ASIRIÁN1, -Ă, asirieni, -e, adj. Din Asiria, al poporului Asiriei. Artă asiriană.Dacă am afla misteriul... pe care l-au posedat poate magii egipteni și asirieni, atunci... am putea trăi aievea în trecut. EMINESCU, N. 33. – Pronunțat: -ri-an.

ASIRIÁN2, -Ă, asirieni, -e, s. m. și f. Persoană aparținînd poporului care locuia odinioară în Asiria. – Pronunțat: -ri-an.

ASIRIÁN, -Ă, asirieni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține Asiriei sau populației ei, privitor la Asiria sau la populația ei. 2. S. m. și f. Persoană care aparținea vechii populații din Asiria. [Pr.: -ri-an] – După fr. assyrien.

ASIRIÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Asiria. ◊ (s. f.) limbă semitică vorbită în Asiria. (< fr. assyrien)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

asirián (-ri-an) adj. m., s. m., pl. asiriéni (-ri-eni); adj. f., s. f. asiriánă, pl. asiriéne

asirián s. m., adj. m. (sil. -ri-an), pl. asiriéni (sil. -ri-eni); f. sg. asiriánă, g.-d. art. asiriénei, pl. asiriéne

asíro-babilonián (-ni-an) adj. m., s. m., pl. asíro-babiloniéni (-ni-eni); adj. f., s. f. asíro-babiloniánă, pl. asíro-babiloniéne

asiro-babilonián adj. → babilonian


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

asirián (asiriánă), adj. – Din Asiria. Din Asiria (sec. XIX). Var. asir, folosită de Eminescu și reluată de Crainic, nu are întrebuințare efectivă, fiind mai curînd o licență poetică.

Intrare: asirian (adj.)
asirian adjectiv
  • silabație: -ri-an
adjectiv (A21)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asirian
  • asirianul
  • asirianu‑
  • asiria
  • asiriana
plural
  • asirieni
  • asirienii
  • asiriene
  • asirienele
genitiv-dativ singular
  • asirian
  • asirianului
  • asiriene
  • asirienei
plural
  • asirieni
  • asirienilor
  • asiriene
  • asirienelor
vocativ singular
plural
Intrare: asirian (s.m.)
  • silabație: -ri-an
substantiv masculin (M23)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asirian
  • asirianul
  • asirianu‑
plural
  • asirieni
  • asirienii
genitiv-dativ singular
  • asirian
  • asirianului
plural
  • asirieni
  • asirienilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)