13 definiții pentru ascunziș

ASCUNZÍȘ, ascunzișuri, s. n. 1. Loc tainic, ferit de priviri. 2. Fig. Taină, secret. ◊ Loc adv. Cu ascunzișuri = fără sinceritate; tainic. – Ascunde + suf. -iș.

ASCUNZÍȘ, ascunzișuri, s. n. 1. Loc tainic, ferit de priviri. 2. Fig. Taină, secret. ◊ Loc. adv. Cu ascunzișuri = fără sinceritate; tainic. – Ascunde + suf. -iș.

ASCUNZÍȘ, ascunzișuri, s. n. 1. Loc tainic, ferit de priviri. V. ascunzătoare. Ascunzișul nostru era ferit și de pescarii cu vîrșe. SADOVEANU, N. F. 83. ◊ (Urmat de determinări indicînd obiectul care oferă o ascunzătoare) Figura lui, atîta cită se vedea din ascunzișul blănii, arăta supărare. PAS, L. I 159. 2. Fig. Taină, secret. ◊ Loc. adv. Cu ascunzișuri = fără sinceritate, pe ascuns, tainic.

ASCUNZÍȘ, ascunzișuri, s. n. 1. Loc tainic, ferit de priviri. 2. Fig. Taină, secret. ◊ Loc. adv. Cu ascunzișuri = fără sinceritate; tainic. – Din ascunz (prez. ind. al lui ascunde) + suf. -iș.

ascunzíș s. n., pl. ascunzíșuri

ascunzíș s. n., pl. ascunzíșuri

ascunzíș sn [At: POP, ap. HEM III, Add. XXVI / Pl: ~uri / E: ascunde +-] 1-2 Ascunzătoare (5-6). 3 (Pop) Tăinuire. 4 (Pop; îlav) Cu ~ uri Fără sinceritate.

ASCUNZÍȘ s. v. ascunzătoare.

ASCUNZÍȘ s. v. secret, taină.

ASCUNZÍȘ ~uri n. 1) Loc în care se ascunde cineva sau ceva; ascunzătoare. 2) fig. Fapt care este ținut în taină. /ascunz (a ascunde) + suf. ~

ascunzíș n., pl. urĭ. Ascunzătoare.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ascunzíș s. v. SECRET. TAINĂ.

ASCUNZÍȘ s. ascunzătoare, cotlon, (rar) ascunzătúră, (pop.) táiniță, (Mold.) táină, (înv.) ascúns, ascunsoáre.

Intrare: ascunziș
ascunziș substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ascunziș ascunzișul
plural ascunzișuri ascunzișurile
genitiv-dativ singular ascunziș ascunzișului
plural ascunzișuri ascunzișurilor
vocativ singular
plural