6 definiții pentru aschimodie

aschimódie sf [At: DEX2 / Pl: ~ii / E: ns cf gr άσχιμοσινί] (Pfm; prt) Persoană foarte urâtă (prin slăbiciune exagerată, statură mică etc.)

ASCHIMÓDIE, aschimodii, s. f. (Fam.) Persoană foarte urâtă (prin slăbiciune exagerată, statură mică etc.). – Cf. gr. a s h i m o s i n i „urâțenie”.

ASCHIMÓDIE, aschimodii, s. f. (Fam.) Persoană foarte urâtă (prin slăbiciune exagerată, statură mică etc.) – Cf. gr. ashimosini „urâțenie”.

*aschimódie (fam.) (-di-e) s. f., art. aschimódia (-di-a), g.-d. art. aschimódiei; pl. aschimódii, art. aschimódiile (-di-i-)

aschimódie s. f., pl. aschimódii


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

aschimodie În LR, XIV, p. 557, N. Păduraru înregistrează cuvîntul, întîlnit la Constanța cu sensul de „persoană slabă și urîtă”, explicîndu-l prin gr. ἄσχημος „urît”. Bănuiesc că trebuie să pornim de la un adjectiv ἀσχημώδης, pe care nu l-am găsit atestat, dar care poate fi foarte bine format în grecește cu -ώδης (vezi paralele în ER, p. 137). La Dimitrakos se găsește ἀσϰημἀδι. În BPh., IX, p. 116 u., acad. Iorgu Iordan citează cuvîntul hazmodie, întâlnit la M. Sorbul: – Ei, bată-te noroacele de băiet, mare hazmodie mai ești și tu, notînd că sensul nu pare a concorda cu cel dat de Scriban; hazmodie „căscătură, hiat, sunet discordant”. Bănuiesc că la Sorbul hazmodie este o alterare a lui aschimodie. În treacăt fie zis, Scriban greșește cînd trimite, pentru finala -odie, la tragedie, deoarece acesta e compus cu -ωδ- „a cînta”.

Intrare: aschimodie
aschimodie substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aschimodie aschimodia
plural aschimodii aschimodiile
genitiv-dativ singular aschimodii aschimodiei
plural aschimodii aschimodiilor
vocativ singular
plural