3 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ascendent, ~ă [At: HAMANGIU, C. C. 159 / V: (înv) ~e / Pl: ~nți, ~e / E: lat ascendens, -entem] 1 a (Îoc descendent) Care urcă Si: suitor. 2 a (Mat; îs) Progresie ~ă Progresie ai cărei termeni cresc. 3 a (Îs) Armonie ~ă Armonie care ia naștere dintr-o suită ce urcă. 4 a (Îs) Gamă ~ă Gamă care urcă de la tonuri grave la tonuri ascuțite. 5 a (Ast; îs) Mod ~ Punct în care planeta traversează de la Sud la Nord ecliptica. 6 a (Îs) Linie ~ă Linie genealogică care urcă de la fiu la părinți, de la nepoți la bunici etc. Si: ascendență. 7 a (Pan) Care se dezvoltă progresiv, de la inferior la superior, de la simplu la complex. 8 sm Rudă în linie ascendentă (6). 9 sn Autoritate morală Si: (nob) ascendență (4).

ASCENDÉNT, -Ă, ascendenți, -te, adj., s. m. și f., s. n. 1. Adj. Care urcă; suitor. ◊ Linie ascendentă = linie genealogică ce suie de la fiu la părinți, de la nepoți la bunici etc. ♦ Fig. Care se dezvoltă progresiv (de la inferior la superior, de la simplu la complex etc.); cu caracter progresiv. 2. S. m. și f. Rudă în linie directă care face parte dintr-o generație anterioară. 3. S. n. (Cu determinări introduse prin prep. „asupra”) Autoritate morală. 4. S. n. (Astron.) Înălțare a unui astru deasupra orizontului. 5. S. n. (Astrol.) Parte a cerului aflată deasupra orizontului în momentul nașterii cuiva; semn zodiacal aflat deasupra orizontului estic, la naștere. – Din lat. ascendens, -ntis, fr. ascendant.

ASCENDÉNT, -Ă, ascendenți, -te, adj., subst. 1. adj. Care urcă, suitor. ◊ Linie ascendentă = linie genealogică ce suie de la fiu la părinți, de la nepoți la bunici etc. ♦ (Fig.) Care se dezvoltă progresiv (de la inferior la superior, de la simplu la complex etc.); cu caracter progresiv. 2. S. m., s. f. Rudă în linie directă care face parte dintr-o generație anterioară. 3. S. n. (Cu determinări introduse prin prep. „asupra”) Autoritate morală. – Din lat. ascendens, -ntis, fr. ascendant.

ASCENDÉNT2, -Ă, ascendenți, -te, adj. (în opoziție cu descendent) 1. Care urcă, suitor. Linia graficului de producție în industria minieră din țara noastră este ascendentă.Progresie ascendentă = progresie ai cărei termeni merg crescînd. Gamă ascendentă = gamă care urcă de la tonuri grave la tonuri înalte. 2. Fig. (Despre abstracte) Care se dezvoltă progresiv; cu caracter progresiv. În plin contrast cu capitalismul în putrefacție e sistemul socialist, ascendent și înfloritor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2608. 3. (În expr.) Rudă ascendentă = rudă în linie directă suitoare (părinți, bunici, străbunici etc.). Linie ascendentă = linie genealogică suitoare de la fiu la părinți, la bunici, străbunici etc.

ASCENDÉNT3, -Ă, ascendenți, -te, s. m. și f. Rudă în linie directă care face parte dintr-o generație anterioară (părinți, bunici, străbunici etc.).

ASCENDÉNT2, -Ă, ascendenți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care urcă; suitor. ◊ Gamă ascendentă = gamă care urcă de la tonuri grave la tonuri înalte. Linie ascendentă = linie genealogică care suie de la fiu la părinți, de la nepoți la bunici etc. ♦ Fig. Care se dezvoltă progresiv (de la inferior la superior, de la simplu la complex etc.); cu caracter progresiv. 2. S. m. și f. Rudă în linie directă care face parte dintr-o generație anterioară; (la pl. m.) strămoși. – Lat. lit. ascendens, -ntis (fr. ascendant).

ASCENDÉNT, -Ă adj. 1. Urcător, suitor. 2. (Fig.) În dezvoltare progresivă. // s.m. și f. Rudă în linie directă care face parte dintr-o generație anterioară. // s.n. Autoritate morală, influentă (asupra cuiva). [< fr. ascendant, it. ascendente < lat. ascendens].

ASCENDÉNT, -Ă I. adj. 1. urcător, suitor; ascensiv. ◊ (despre un astru) care se înalță deasupra liniei orizontului. 2. (fig.) în dezvoltare progresivă. II. s. m. f. rudă în linie directă care face parte dintr-o generație anterioară. III. s. n. 1. înălțare a unui astru deasupra orizontului. 2. (astrol.) parte a cerului deasupra orizontului în momentul nașterii cuiva; semn zodiacal ridicat deasupra orizontului estic, la naștere. 3. autoritate morală, influență (asupra cuiva). (< fr. ascendant, lat. ascendens)

ASCENDÉNT2 ~tă (~ți, ~te) m. și f. 1) Rudă în linie directă care face parte dintr-o generație anterioară. 2) mai ales la pl. Persoană care aparține generațiilor anterioare; străbun. /<lat. ascendens, ~ntis, fr. ascendant

ASCENDÉNT1 ~tă (~ți, ~te) 1) Care urcă; suitor. 2) fig. Care se dezvoltă; care progresează; în dezvoltare; progresiv. ◊ Linie ~tă linie genealogică ce urcă de la copii la părinți, la bunici etc. /<lat. ascendens, ~ntis, fr. ascendant

ascendent a. care merge urcându-se: mișcare ascendentă. ║ n. fig autoritate morală, influență. ║ m. pl. părinții din care ne tragem (tată, moș).

*ascendént, -ă adj. (lat. ascéndens, -éntis). Suitor: mișcare ascendentă. S. m. Strămoș. S. n., pl. e Astr. Mișcarea uneĭ planete deasupra orizontuluĭ. Fig. Autoritate, putere, influență asupra cuĭva. V. suitor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ascendént1 (suitor, progresiv, rudă din generații anterioare) adj. m., s. m., pl. ascendénți; adj. f., s. f. ascendéntă, pl. ascendénte

ascendént adj. m., s. m., pl. ascendénți; f. sg. ascendéntă, pl. ascendénte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ASCENDÉNT adj., s. I. adj. 1. suitor, urcător. (Ritm ~ al unor versuri.) 2. v. progresiv. II. s. 1. v. înaintaș. 2. v. autoritate.

ASCENDENT adj. 1. suitor, urcător. (Ritm ~ al unor versuri.) 2. progresiv. (Dezvoltare ~.)

ASCENDENT s. 1. înaintaș, (pop.) moș. (~ lui pe linie paternă.) 2. autoritate, considerație, influență, înrîurire, prestigiu, reputație, respect, stimă, trecere, vază, (înv.) înrîurită, (fig.) credit. (Se bucură de un mare ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ASCENDÉNT, -Ă adj. (< fr. ascendent, it. ascendente < lat. ascendens): în sintagmele diftong ascendent, intonație ascendentă și triftong ascendent (v.).

Intrare: ascendenți
ascendenți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ascendent (adj.)
ascendent1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ascendent
  • ascendentul
  • ascendentu‑
  • ascendentă
  • ascendenta
plural
  • ascendenți
  • ascendenții
  • ascendente
  • ascendentele
genitiv-dativ singular
  • ascendent
  • ascendentului
  • ascendente
  • ascendentei
plural
  • ascendenți
  • ascendenților
  • ascendente
  • ascendentelor
vocativ singular
plural
Intrare: ascendent (s.m.)
ascendent2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ascendent
  • ascendentul
  • ascendentu‑
plural
  • ascendenți
  • ascendenții
genitiv-dativ singular
  • ascendent
  • ascendentului
plural
  • ascendenți
  • ascendenților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ascendent (adj.)

  • 1. Care urcă.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: suitor urcător antonime: descendent (adj.) un exemplu
    exemple
    • Linia graficului de producție în industria minieră din țara noastră este ascendentă.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Progresie ascendentă = progresie ai cărei termeni merg crescând.
      surse: DLRLC
    • 1.2. Gamă ascendentă = gamă care urcă de la tonuri grave la tonuri înalte.
      surse: DLRLC
    • 1.3. Rudă ascendentă = rudă în linie directă suitoare (părinți, bunici, străbunici etc.).
      surse: DLRLC
    • 1.4. Linie ascendentă = linie genealogică ce suie de la fiu la părinți, de la nepoți la bunici etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.5. (Despre un astru) Care se înalță deasupra liniei orizontului.
      surse: MDN '00
    • 1.6. figurat Care se dezvoltă progresiv (de la inferior la superior, de la simplu la complex etc.); cu caracter progresiv.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • În plin contrast cu capitalismul în putrefacție e sistemul socialist, ascendent și înfloritor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2608.
        surse: DLRLC

etimologie:

ascendent, -ă (persoană) ascendent ascendentă

  • 1. Rudă în linie directă care face parte dintr-o generație anterioară.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: