2 intrări

artimon

  • 1. Catarg de la pupa unei nave cu pânze care are mai mulți arbori.
    surse: DEX '09 MDA2 DN

etimologie:

3 definiții

artimon n. catartul dinapoi al corăbiei.

*artimón n., pl. oane (fr. artimon, it. artimóne). Mar. Catargu din apoĭ al corăbiiĭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

Intrare: artimon
artimon (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular artimon artimonul
plural artimonuri artimonurile
genitiv-dativ singular artimon artimonului
plural artimonuri artimonurilor
vocativ singular
plural
artimon (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular artimon artimonul
plural artimoane artimoanele
genitiv-dativ singular artimon artimonului
plural artimoane artimoanelor
vocativ singular
plural
Intrare: Artimon
Artimon
nume propriu (I3)

7 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

ARTIMÓN, artimonuri, s. n. Catarg de la pupa unei nave cu pânze care are mai mulți arbori. [Pl. și: artimoane] – Din fr. artimon.

ARTIMÓN, artimonuri, s. n. Catarg de la pupa unei nave cu pânze care are mai multe catarge. [Pl. și: artimoane] – Din fr. artimon.

artimón s. n., pl. artimónuri/artimoáne

artimón s.n., pl. artimónuri / artimoáne

artimón sn [At: DICȚ. / Pl: ~oane / E: fr artimon] Catargul de la pupă la vasele cu trei catarge.

ARTIMÓN s.n. Catargul de la pupă al unei nave. [Pl. -onuri, -oane. / cf. fr. artimon, it. artimone].

ARTIMÓN s. n. catarg de la pupă al unei nave. (< fr. artimon, it. artimone)