HARȚI s. m. pl. (În religia ortodoxă) Perioadă din an când este permis să se mănânce de frupt miercurea și vinerea. [Var.: hârță s. f., hârți s. m. pl.] – Din ngr. Artzi[vurtzi].

ART DECÓ subst. Stil în design, popular între anii 1920 și 1930, caracterizat, în special, prin contururi scoase în evidență, forme geometrice și zigzagate și întrebuințarea de noi materiale, precum plasticul. [Pr. fr.: ar(t) decó] (din fr. art déco, din Exposition Internationale des Arts Décoratifs et Industriels Modernes = expoziție internațională de artă decorativă și industrială modernă, organizată la Paris, în Franța, în 1925; cf. engl. art deco) [def., et. MW]

arț¹ sm vz harți

arț s vz hârță

arță sf vz hârță

arți sm vz harți

harțe sfp vz harți

harți smp [At: (a. 1640) PRAV. GOV., ap. HEM 1761 / V: arț sm, arți, harțe sfp, hârț sm, hârță sf, hârți / E: nct] (Îrc) 1 Dezlegare de post (în zilele de miercuri sau de vineri consacrate de obicei postului). 2 (Înv; îe) A da prin ~ A nu posti (niciodată).

hârț¹ sm vz harți

hârță sf vz harți

hârți² smp vz harți

pop-art sni [At: DN³ / E: eg pop(ular)-art „artă populară”] Curent în arta contemporană, mai ales americană, care, considerând că mediul actual al omului îl formează aglomerațiile urbane, nenaturale, postulează întoarcerea spre o nouă orientare realistă, întemeiată pe un simț modern al naturii.

❍ARȚ = HARȚI.

❍ARȚI = HARȚI.

HARȚI s. m. pl. (În religia ortodoxă) Săptămâna în care e permis să se mănânce de frupt miercurea și vinerea. [Var.: hârță s. f., hârți s. m. pl.] – Din ngr. Artzi[vurtzi] (< armeană).

HARȚI s. m. pl. (În religia ortodoxă) Perioadă din timpul unui post, cînd se permite credincioșilor să mănînce carne miercurea și vinerea. – Variante: hîrță (CREANGĂ, A. 107) s. f., hîrți s. m. pl.

HÎRȚĂ s. f. v. harți.

HÎRȚI² s. m. pl. v. harți.

POP-ART s.n. Curent în arta plastică, mai ales în cea americană, care, considerînd că mediul actual al omului îl formează marile aglomerații urbane nenaturale (copleșite de mașinism, asaltate de publicitate, invadate de obiectele de larg consum, de deșeurile industriale), postulează întoarcerea spre o nouă orientare realistă, întemeiată pe un simț modern al naturii. [< engl. pop(ular)-art – artă populară].

POP-ART s. n. curent în arta plastică contemporană (din Anglia și SUA) care, considerând că mediul actual al omului îl formează marile aglomerații urbane nenaturale, postulează întoarcerea spre o nouă orientare realistă, introducând în compoziții colaje, obiecte de uz cotidian, de tehnică modernă etc. (< amer. pop’ art)

pop-art sint. s. (cuv. engl.; artă) Formă a creației plastice care constă mai ales în reunirea unor obiecte (resturi) cotidiene ◊ „În ceea ce privește pop-art-ul, modalitate de sorginte populară cultivată de o seamă de artiști, reprezintă, în realitate, o artă inspirată de gustul estetic periferic considerat «popular».” Sc. 25 X 78 p. 4. ◊ „Subjugat de pop-art, a adus între primii arta americană în muzeele renane.” R.lit. 39/95 p. 15; v. și Săpt. 2 XI 79 p. 3 (cf. fr. pop-art; PR 1955, BD 1969; DN3)

HARȚI m. pl. Zile în perioada de post, în care se permite credincioșilor să mănânce carne. [Monosilabic] /<ngr. artzi

harți m. pl. săptămâna dinainte de cea albă, când se mănâncă (Miercurile și Vinerile) și de dulce și de post: în săptămâna hărții CR. [Vechiu-rom. săptămâna Arțivurilor (Pravila dela Govora) sau a Armenilor (după porecla ce li se da)].

arț și harț n., pl. urĭ, și (maĭ vechĭ) arțĭ și harțĭ m. pl. (prescurtat din Arțivur și -urț, numele cîneluĭ căruĭa, după credința poporuluĭ, se închină Armeniĭ și poreclă dată Armenilor, d. ngr. Artzivúrtzi, mgr. Artzivúrion, ĭar acesta d. arm. aračayork, timpu din aintea postuluĭ mare. A mînca de frupt Mercurea și Vinerea „ca un cîne” înseamnă „a te spurca”, ca adoratoriĭ cîneluĭ). Munt. Timpu cînd se mănîncă carne și Mercurea, și Vinerea, ca’n săptămîna a zecea înainte de Paște, a brînzeĭ (cînd nu se mănîncă carne, dar, se mănîncă lapte și oŭă), a Pașteluĭ, a Rusaliilor și de la Crăcĭun pînă la Bobotează: A mînca harț orĭ de harț, a nu ținea postu. – Ghib. (Traista, 129) zice: „Săptămîniĭ albe saŭ a brînzeĭ îĭ precede o săptămînă în care se mănîncă vrîstat; această săptămînă se cheamă hirța. În aintea hirțeĭ e cîrneleaga. Tot cîrneleagă e și săptămîna întîĭa după Crăcĭun. Cînd cîșlegile țin numaĭ cincĭ săptămînĭ, avem săptămîna întîĭa cîrneleagă, a doŭa hirță, a treia cîrneleagă, a patra hirță, ĭar a cincea a brînzei”. – Vechĭ și hîrț, pl. urĭ. În Mold. hîrță, pl. e.

2) harț n. și harțĭ m. pl. V. arț.

hîrță, V. arț.

!Art Déco (stil în artă) (fr.) [pron. ardeko] s. propriu n.

harți s. m. pl., art. harții

pop-art (engl.) s. n.

*art déco (fr.) [art pron. ar] s. n.

harți s. m. pl

pop-art (angl.) s. n.

harți s. m. pl.

pop-art s. n.

harți pl.

harți s. m. pl. – Săptămîni în care este permis să se mănînce carne miercurea și vinerea. – Var. arț(i). Ngr. χάρτζι, care, după Cihac, II, 136, ar porveni din tc. harç „cheltuială”. Cf. arțibur, a cărui der. nu este clară.

METROPOLITAN MUSEUM OF ART [metrəpólitən mjuziəm əv a:t], cel mai important muzeu din S.U.A. și unul dintre cele mai mari din lume. Fondat în 1870, la New York, în Central Park, s-a dezvoltat și s-a extins continuu, fiind unul dintre cele mai bogate din lume, datorită donațiilor particulare și a creșterii numărului de colecții. Cuprinde secțiuni de artă orientală, egipteană, greacă, romană, din Extremul Orient, picturi (multe capodopere), sculpturi, lucrări de artă decorativă, artă contemporană, costume, arme și armuri etc.

NATIONAL GALLERY OF ART [næʃənl gæləri əv a:rt], muzeu înființat de Andrew W. Mellon și deschis în 1941, la Washington. Cuprinde colecții bogate de pictură și sculptură medievală, renascentistă și modernă europeană, modernă americană și artă decorativă extrem-orientală.

POP-ART (loc. engl.) subst. Curent afirmat în artă în deceniile 6-7 ale sec. 20 mai ales în Marea Britanie și S.U.A., ca reacție față de arta abstractă și alte forme artistice de avangardă. Termenul a fost lansat de criticul britanic Lawrence Alloway. Adepții p.-a. promovează teme cotidiene din ambianța urbană a societății de consum, din imagistica mass-media și chiar forme răspândite de subcultură. Ei includ în compoziții colaje (cu inscripții, fragmente de desen comercial, fotografii etc.), obiecte de uz cotidian, de tehnică modernă, obiecte găsite în natură ș.a. Printre reprezentanți: Robert Rauschenberg, Jasper Johns, Claes Oldenburg, Andy Warhol, Roy Lichtenstein, Mel Ramos ș.a.

HARȚI s. pl. (BIS.) cârneleagă, (pop.) dulcele Crăciunului, săptămâna cărnii, săptămâna clisei, săptămâna curată, săptămâna de praguri, săptămâna hârțească, săptămâna hârții, săptămâna împestrițată, săptămâna învârstată, săptămâna mistreață, săptămâna tărcată, săptămâna vârstată.

SĂPTĂMÂNA HÂRȚII s. v. cârneleagă, harți.

HARȚI s. pl. (BIS.) cîrneleagă, (pop.) dulcele Crăciunului, săptămîna cărnii, săptămîna clisei, săptămâna curată, săptămîna de praguri, săptămîna hîrțească, săptămîna hîrții, săptămîna împestrițată, săptămîna învîrstată, săptămîna mistreață, săptămîna tărcată, săptămîna vîrstată.