3 intrări

23 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

ARIAN1, -Ă, ariani, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de arianism, privitor la arianism. Erezie ariană. 2. S. m. și f. Adept al arianismului. [Pr.: -ri-an] – Din fr. arien.

ARIÁN2, -Ă, arieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Denumire veche dată popoarelor indo-europene; denumire actuală pentru popoarele indo-iraniene; (și la sg.) persoană care aparține unuia dintre aceste popoare. ♦ Termen folosit de rasiști spre a denumi populațiile albe în general și pe strămoșii germanilor în special. 2. Adj. Care aparține arienilor2 (1), privitor la arieni2. [Pr.: -ri-an] – Din fr. aryen.

ARIÁN1, -Ă, ariani, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de arianism, privitor la arianism. Erezie ariană. 2. S. m. și f. Adept al arianismului. [Pr.: -ri-an] – Din fr. arien.

ARIÁN2, -Ă, arieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Denumire mai veche dată popoarelor indo-europene; denumire actuală pentru popoarele indo-iraniene; (și la sg.) persoană care aparține unuia dintre aceste popoare. ♦ Termen folosit de rasiști spre a denumi populațiile albe în general și pe strămoșii germanilor în special. 2. Adj. Care aparține arienilor2 (1), privitor la arieni2. [Pr.: -ri-an] – Din fr. aryen.

ARIÁN, -Ă, arieni, -e, s. m. și f. Denumire mai veche dată popoarelor care vorbesc limbi indo-europene. – Pronunțat: -ri-an.

ARIÁN2, -Ă, arieni, -e, s. m. și f. Denumire mai veche dată popoarelor care vorbesc limbi indo-europene. ♦ Termen folosit de rasiștii germani din timpul lui Hitler, pentru a denumi pretinsa rasă nordică superioară, pură, ai cărei reprezentanți se considerau fasciștii germani, pretendenți la dominația lumii. [Pr.: -ri-an] – Fr. aryen.

ARIÁN1, -Ă, arieni, -e, adj. Care ține de arianism, privitor la arianism. Erezie ariană. [Pr.: -ri-an] – Fr. arien.

arián (-ri-an) adj. m., s. m., pl. ariéni (-ri-eni); adj. f., s. f. ariánă, pl. ariéne

arián (adept al arianismului, indo-european) adj. m., s. m. (sil. -ri-an), pl. ariéni (sil. -ri-eni); f. sg. ariánă, pl. ariéne

arián1, ~ă [At: DA / P: -ri-an / Pl: ~ieni, -iene / E: fr aryen] 1 smf (Lpl) Popoare indo-europene. 2 smf (Lpl) Popoare indo-iraniene. 3-4 smf (Ls) Persoană care aparține arienilor (1-2). 5 a (Îs) Rasa -ă Termen folosit de rasiști pentru a denumi populațiile albe considerate pure etnic și pe strămoșii germanilor. 6-7 a (Îs) Limbi -iene Limbi vorbite în India și Iran. 8-10 a Care aparține arienilor (1, 2, 5) Si: (iuz) arie (3-5). 11-13 a Referitor la arieni (1, 2, 5) Si: (iuz) arie (6-8). 14-16 a Care provine de la arieni (1, 2, 5) Si: (iuz) arie (9-11).

arián2, [At: VARLAAM, ap. HEM (1637) / P: -ri-an / Pl; -ieni, -iene / E: vsl apиaнь] 1-2 smf a (Adept) al arianismului. 3 smf (Pex; Mol; înv) Armean. 4 a Referitor la arianism. 5 Care ține de arianism.

ARIÁN adj. (înv.) arienesc. (Popoarele ~ene.)

ARIÁN, -Ă adj. Referitor la arianism. // s.m. și f. Veche denumire dată popoarelor care vorbesc limbi indo-europene. [Pron. -ri-an. / < fr. aryen, it. ariano, cf. sanscr. arya – nobil].

ARIÁN2, -Ă adj., s. m. f. (adept) al arianismului2. (< fr. arien)

ARIÁN1, -Ă I. adj. referitor la arianism1. II. s. m. f. veche denumire dată popoarelor care vorbesc limbi indo-europene. (< fr. aryen)

Arian m. istoric grec din secolul II, care a scris expedițiunea lui Alexandru cel Mare.

*2) arián, -ă s. și adj. Adj. Adept al luĭ Ariŭ.

*1) arián, -ă s. și adj. V. ar 2.

Arieni m. pl. popoarele din familia indo-europeană, în special cele din ramura aziatică (Indieni și Persani).

*2) ar și arián, -ă s. (scr. arya, nobil, nume dat în Rig-Veda raseĭ primitive a Indiiĭ). Om din rasa primitivă indo-europeană. – Arian și adj.: popoare ariene (saŭ arice).

Intrare: Arian
Arian
nume propriu (I3)
Intrare: arian (pl. -ani)
arian (pl. -ani)
adjectiv (A1) masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arian arianul aria ariana
plural ariani arianii ariane arianele
genitiv-dativ singular arian arianului ariane arianei
plural ariani arianilor ariane arianelor
vocativ singular
plural
Intrare: arian (pl. -eni)
adjectiv (A21)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arian arianul aria ariana
plural arieni arienii ariene arienele
genitiv-dativ singular arian arianului ariene arienei
plural arieni arienilor ariene arienelor
vocativ singular
plural