8 definiții pentru arian (ref. arianism)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

arián2, ~ă [At: VARLAAM, ap. HEM (1637) / P: ~ri-an / Pl: ~ieni, ~iene / E: vsl ариань] 1-2 smf, a (Adept) al arianismului. 3 smf (Pex; Mol; înv) Armean. 4 a Referitor la arianism. 5 Care ține de arianism.

ARIAN1, -Ă, ariani, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de arianism, privitor la arianism. Erezie ariană. 2. S. m. și f. Adept al arianismului. [Pr.: -ri-an] – Din fr. arien.

ARIÁN1, -Ă, ariani, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de arianism, privitor la arianism. Erezie ariană. 2. S. m. și f. Adept al arianismului. [Pr.: -ri-an] – Din fr. arien.

ARIÁN1, -Ă, arieni, -e, adj. Care ține de arianism, privitor la arianism. Erezie ariană. [Pr.: -ri-an] – Fr. arien.

ARIÁN, -Ă adj. Referitor la arianism. // s.m. și f. Veche denumire dată popoarelor care vorbesc limbi indo-europene. [Pron. -ri-an. / < fr. aryen, it. ariano, cf. sanscr. arya – nobil].

ARIÁN2, -Ă adj., s. m. f. (adept) al arianismului2. (< fr. arien)

ARIÁN1, -Ă I. adj. referitor la arianism1. II. s. m. f. veche denumire dată popoarelor care vorbesc limbi indo-europene. (< fr. aryen)

*2) arián, -ă s. și adj. Adj. Adept al luĭ Ariŭ.

Intrare: arian (ref. arianism)
arian2 (adj., -ani) adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arian
  • arianul
  • arianu‑
  • aria
  • ariana
plural
  • ariani
  • arianii
  • ariane
  • arianele
genitiv-dativ singular
  • arian
  • arianului
  • ariane
  • arianei
plural
  • ariani
  • arianilor
  • ariane
  • arianelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

arian (ref. arianism)

  • 1. Care ține de arianism, privitor la arianism.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN un exemplu
    exemple
    • Erezie ariană.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: