11 definiții pentru argată hargată


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

argat, ~ă smf [At: DOSOFTEI, ap. HEM 1565 / Pl: ~ați, ~e / V: (reg) ha~, hăr~ / E: ngr ἀργάτης] 1 smf (Rar la feminin) Slugă angajată (în trecut) pentru muncile agricole, creșterea vitelor sau muncile din gospodăria stăpânului. 2 smf (Reg) Lucrător cu ziua (la câmp). 3 (Îvr) sf Servitoare.

ARGÁT, -Ă, argați, -te, s. m. și f. (Rar la f.) Servitor, slugă angajată (în trecut) pentru muncile agricole, creșterea vitelor sau pentru muncile din gospodăria stăpânului. – Din bg. argat, ngr. argátis.

ARGÁT, -Ă, argați, -te, s. m. și f. (Rar la f.) Servitor, slugă angajată (în trecut) pentru muncile agricole, creșterea vitelor sau pentru muncile din gospodăria stăpânului. – Din bg. argat, ngr. argátis.

ARGÁT, -Ă, argați, -te, s. m. și f. (Rar la f.) Persoană angajată pentru muncile grele într-o gospodărie de moșier sau de chiabur și a cărei muncă era exploatată de stăpîn. Pretutindeni numai pămînt... și oamenii trăiesc greu... De ce? Să luăm săracul: are puțin... intră argat la alte praguri... muncește pînă-i crapă ochii... și cu ce s-alege decît cu flenduri și mai multe? CAMILAR, TEM. 8. I-am fost argat în tinerețea mea – numai că eu am avut minte și am fugit la timp. POPA, V. 87. Mă țineți mai rău decît pe-o argată. MARIAN, O. II 180. – Variantă: (regional) hargát, -ă (SBIERA, P. 15) s. m. și f.

HARGÁT, -Ă s. m. și f. v. argat.

ARGÁT, -Ă, argați, -te s. m. și f. Persoană angajată pentru muncile agricole pe o moșie sau într-o gospodărie de chiaburi. – Ngr. argatis (bg. argat).

ARGÁT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care muncește la stăpân în schimbul unei plăți; slugă; rândaș; servitor. /<ngr. argátis


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

argátă (rar) s. f., g.-d. art. argátei; pl. argáte

argátă s. f., pl. argáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ARGÁT s. slugă, (înv. și reg.) curtean, (prin Transilv.) biriș, (înv.) celednic. (~ la o moșie.)

ARGAT s. slugă, (înv. și reg.) curtean, (prin Transilv.) biriș, (înv.) celednic. (~ la o moșie.)

Intrare: argată
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arga
  • argata
plural
  • argate
  • argatele
genitiv-dativ singular
  • argate
  • argatei
plural
  • argate
  • argatelor
vocativ singular
  • arga
  • argato
plural
  • argatelor
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • harga
  • hargata
plural
  • hargate
  • hargatele
genitiv-dativ singular
  • hargate
  • hargatei
plural
  • hargate
  • hargatelor
vocativ singular
  • harga
  • hargato
plural
  • hargatelor

argat, -ă argat argată hargat hargată

  • 1. rar feminin Servitor, slugă angajată (în trecut) pentru muncile agricole, creșterea vitelor sau pentru muncile din gospodăria stăpânului.
    exemple
    • Pretutindeni numai pămînt... și oamenii trăiesc greu... De ce? Să luăm săracul: are puțin... intră argat la alte praguri... muncește pînă-i crapă ochii... și cu ce s-alege decît cu flenduri și mai multe? CAMILAR, TEM. 8.
      surse: DLRLC
    • I-am fost argat în tinerețea mea – numai că eu am avut minte și am fugit la timp. POPA, V. 87.
      surse: DLRLC
    • Mă țineți mai rău decît pe-o argată. MARIAN, O. II 180.
      surse: DLRLC

etimologie: