6 definiții pentru arbitrarietate

ARBITRARIETÁTE s. f. Situație arbitrară, aspect arbitrar. [Pr.: -ri-e] – Din arbitrar.

arbitrarietáte (-bi-tra-ri-e-) s. f., g.-d. art. arbitrarietắții

arbitrarietáte s. f. (sil. -tra-ri-e-), g.-d. art. arbitrarietății

ARBITRARIETÁTE s.f. v. arbitraritate.

ARBITRARIETÁTE s. f. atitudine, procedeu arbitrar; samavolnicie. (< it. arbitrarietà)

*arbitrár, -ă adj. (lat. arbitrarius; fr. arbitraire). Care nu știe de lege, despotic, samovolnic [!]: guvern arbitrar. Adv. În mod arbitrar, autoritar, turcește: a proceda arbitrar. S. n., pl. urĭ. Despotizm, samovolnicie [!]. (Rar și arbitrarietate, format ca contrarietate, varietate). V. ucaz.

Intrare: arbitrarietate
arbitrarietate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arbitrarietate arbitrarietatea
plural
genitiv-dativ singular arbitrarietăți arbitrarietății
plural
vocativ singular
plural