îra ăra

  • 1. (Popular; rostit cu î prelungit) Exclamație care exprimă mirare, uimire, ciudă etc.
    surse: DEX '98 DEX '09 DLRLC popular 2 exemple
    exemple
    • Oare-i ajunge pînă desară la Piatră, moș Nichifor ? – Î... ra ! da ce stai de vorbești ? CREANGĂ, P. 115.
      surse: DLRLC
    • Î... ra ! moș Nichifor, nu mai spune de lup. CREANGĂ, P. 120.
      surse: DLRLC

etimologie:

27 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

ára3 smi [At: DN3 / E: fr ara] Specie de papagal frumos colorat, cu coada lungă, din America de Sud.

ará4 vt [At: PRAV. MOLD., ap. GCR I, 119/31 / Pzi: ar / E: lat arare] A face brazde cu plugul, pentru pregătirea pământului înaintea cultivării.

ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – Lat. arare.

ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – Lat. arare.

ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A tăia pămîntul cu plugul, răsturnînd brazde, spre a-l pregăti pentru însămînțare. Trebuie să arăm totul, cu orice preț... întîi îndeplinirea planului. CAMILAR, TEM. 98. ◊ Absol. Întinde frățeasca ta mînă... Plugarului vajnic ce ară. BENIUC, V. 128. Se vedeau pluguri... arînd, însoțite de țărani în straie albe. SADOVEANU, N. F. 37. ◊ (Neobișnuit, cu privire la grîne) Am arat niște bucate; Le-am uitat nesecerate, Le-au mîncat vitele toate. TEODORESCU, P. P. 342. ◊ (Poetic) Cu pluguri trase de tractoare Am arat țarina tristeții. Aud sub bălăriile vieții Cum cresc bogate lanuri viitoare. BENIUC, V. 133. Peste deal, fîșiile reflectoarelor arau beznele, și gospodarii mînau vitele, trăgeau brazdele cu simțămîntul că au alături de ei o putere pe care n-o poate birui nimeni. CAMILAR, TEM. 369.

ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A tăia pământul cu plugul, răsturnând brazdele, spre a-l pregăti pentru cultivare. – Lat. arare.

ará (a ~) vb., ind. prez. 3 áră

ará vb., ind. prez. 1 sg. ar, 2 sg. ari, 3 sg. și pl. áră

ARÁ vb. (rar) a scurma. (Tractoarele ~ pământul.)

ÁRA s.m. Specie de papagal, frumos colorat și cu coada lungă, existent în America de Sud. [< fr. ara < cuv. tupi].

ÁRA s. m. papagal mare, viu colorat., cu coada lungă, din America de Sud. (< fr., sp. ara)

ará (ár, arát), vb. – A răsturna cu plugul brazdele de pămînt. – Mr., megl. ar, istr. oru. Lat. arāre (Pușcariu 105; Candrea-Dens., 67; REW 508; DAR); cf. it. arare, v. prov., sp., port. arar, v fr. arer. Cf. arat, arător, arătură. Der. arat, s. n. (acțiunea de a ara, arătură). – Der. neol. arabil, adj., din fr.

A ARÁ ar tranz. (solul) A tăia în brazde cu plugul (în vedere cultivării). /<lat. arare

arà v. a lucra pământul, a-l brăzda cu plugul. [Lat. ARARE].

ắra! interj. (reg.) ah! ah!, vai de mine!, am pățit-o!

ărà ! int. Mold. strigăt de necaz: am pățit-o ! [Onomatopee].

Intrare: ara
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) ara arare arat arând singular plural
a arați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ar (să) ar aram arai arasem
a II-a (tu) ari (să) ari arai arași araseși
a III-a (el, ea) a (să) are ara ară arase
plural I (noi) arăm (să) arăm aram ararăm araserăm, arasem*
a II-a (voi) arați (să) arați arați ararăți araserăți, araseți*
a III-a (ei, ele) a (să) are arau ara araseră
Intrare: ară
ară
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: îra
interjecție (I10)
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

9 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „conjugări / declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

ÎRA interj. (Pop.; rostit cu î prelungit) Exclamație care exprimă mirare, uimire, ciudă etc. [Var.: ắra interj.] – Onomatopee.

ÎRA interj. (Pop.; rostit cu î prelungit) Exclamație care exprimă mirare, uimire, ciudă etc. [Var.: ắra interj.] – Onomatopee.

Î́RA interj. (Rostit cu î prelungit) Exclamație care exprimă mirare, uimire, ciudă etc. Oare-i ajunge pînă desară la Piatră, moș Nichifor ? – Î... ra ! da ce stai de vorbești ? CREANGĂ, P. 115. Î... ra ! moș Nichifor, nu mai spune de lup. id. ib. 120. – Variantă: ăra (NEGRUZZI, S. III 65) interj.

ẮRA interj. v. îra.