22 de definiții pentru arțăgos
din care- explicative (17)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARȚĂGOS, -OASĂ, arțăgoși, -oase, adj. (Pop. și fam.) Certăreț. [Var.: harțăgos, -oasă, hărțăgos, -oasă adj.] – Arțag + suf. -os.
arțăgos, ~oasă [At: GORJAN, H. IV, 214 / V: -țăg-, hăr- / Pl: ~oși, ~oase / E: arțag + -os] 1-2 smf, a (Om) certăreț Si: (îvp) gâlcevitor. 3 av Cu arțag (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARȚĂGOS, -OASĂ, arțăgoși, -oase, adj. (Pop. și fam.) Certăreț. [Var.: (reg.) harțăgos, -oasă, hărțăgos, -oasă adj.] – Arțag + suf. -os.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
ARȚĂGOS, -OASĂ, arțăgoși, -oase, adj. Cu arțag, pornit pe ceartă, gîlcevitor. ◊ (Substantivat) Stăpînul Moșiilor Și domnul Cîmpiilor, Manea, slutul Și urîtul, Manea, grosul Și-arțăgosul. ANT. LIT. POP. I 291. ◊ Fig. Între doi boi rumegînd în ogradă, Dintr-un schimb de idei, se încinse o sfadă. Erau amîndoi arțăgoase cornute. TOMA, C. V. 186. Mi se păru un lucru cu neputință ca să mă expun a trece de-a curmezișul acea luncă, intrînd de-a dreptul în apele umflate și arțăgoase ale Siretului. ODOBESCU, S. II 270. – Variantă: hărțăgos, -oasă (SBIERA, P. 8, CREANGĂ, P. 111, ȘEZ. I 284) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARȚĂGOS, -OASĂ, arțăgoși, -oase, adj. Pornit pe ceartă; certăreț. [Var.: (reg.) harțăgos, -oasă, hărțăgos, -oasă adj.] – Din arțag + suf. -os.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ARȚĂGOS ~oasă (~oși, ~oase) Care are arțag; care este dispus spre ceartă; gâlcevitor; certăreț; scandalagiu; buclucaș. /arțag + suf. ~os
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
arțăgos a. (Mold. harțăgos) pornit la mânie, cârcotaș, gâlcevitor: la luptă harțăgoși POP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HARȚĂGOS, -OASĂ adj. v. arțăgos.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HĂRȚĂGOS, -OASĂ adj. v. arțăgos.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HĂRȚĂGOS, -OASĂ adj. v. arțăgos.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
arțâgos, ~oasă a, smf, av vz arțăgos
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hărțăgos, ~oasă a vz arțăgos
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARȚĂGAȘ, -AȘĂ, ARȚĂGOS, -OASĂ adj. sm. f. Care are arțag, gîlcevitor: el era arțăgaș, să ferească Dumnezeu (ISP.); de mic nu prea călca a popă, fiind totdeauna arțăgos (CAR.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
HARȚĂGOS, -OASĂ adj. V. arțăgos.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HĂRȚĂGOS, -OASĂ adj. V. arțăgos.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HĂRȚĂGOS ~oasă (~oși, ~oase) v. ARȚĂGOS.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
arțág, arțăgáș, arțăgós, V. harțag, hărțăgos.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hărțăgós, -oásă adj. (d. harțag). Care are tot-de-a-una harțag. – Și hărțăgáș și arțăgáș (Munt.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
arțăgos (pop., fam.) adj. m., pl. arțăgoși; f. arțăgoasă, pl. arțăgoase
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
arțăgos (pop., fam.) adj. m., pl. arțăgoși; f. arțăgoasă, pl. arțăgoase
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
arțăgos adj. m., pl. arțăgoși; f. sg. arțăgoasă, pl. arțăgoase
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ARȚĂGOS adj., s. v. certăreț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ARȚĂGOS adj., s. certăreț, gîlcevitor, scandalagiu, (rar) vociferant, (înv. și pop.) zavragiu, (pop. și fam.) țîfnos, zurbagiu, (pop.) pricinaș, rînzos, (înv. și reg.) sfadnic, sfădalnic, sfădicios, (reg.) arțăgaș, gîlcevos, potcaș, scandalos, sfădăios, sfădăreț, sfădăuș, (Mold. și Bucov.) cîrciogar, (Transilv.) porav, (prin Olt.) pricinelnic, (prin Olt. și Ban.) pricinos, (înv.) pricelnic, pricios, pricitor, sfădaci, sfăditor, (fig.) clonțos, colțos, țăndăros. (Om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A51) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A51) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A51) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
arțăgos, arțăgoasăadjectiv
- 1. Certăreț, gâlcevitor, scandalagiu. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: certăreț gâlcevitor scandalagiu
- Stăpînul Moșiilor Și domnul Cîmpiilor, Manea, slutul Și urîtul, Manea, grosul Și-arțăgosul. ANT. LIT. POP. I 291. DLRLC
- Între doi boi rumegînd în ogradă, Dintr-un schimb de idei, se încinse o sfadă. Erau amîndoi arțăgoase cornute. TOMA, C. V. 186. DLRLC
- Mi se păru un lucru cu neputință ca să mă expun a trece de-a curmezișul acea luncă, intrînd de-a dreptul în apele umflate și arțăgoase ale Siretului. ODOBESCU, S. II 270. DLRLC
-
etimologie:
- Arțag + sufix -os. DEX '98 DEX '09