2 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

apuntamente sfp [At: DA / E: fr appointement] (Frî) Salariu al unui funcționar.

*APUNTAMENTE sn. pl. Leafă [după fr. appointements].

APUNTAMENTE s.n.pl. (Franțuzism) Remunerație fixă pentru o funcție în sectorul economic particular. [< fr. appointements].

APUNTAMENTE s. n. pl. remunerație fixă pentru o funcție în sectorul economic particular. (după fr. appointements)

apuntamente n. pl. salariul funcționarilor superiori (= fr. appointements).

APUNTAMENT, apuntamente, s. n. Punte (de lemn) de-a lungul malului apei, servind la acostarea unei ambarcații. – Cf. fr. appontement.

APUNTAMENT, apuntamente, s. n. Punte (de lemn) de-a lungul malului apei, servind la acostarea unei ambarcații. – Cf. fr. appontement.

apuntament sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: fr appontement] Punte (de lemn) pe malul apei, servind la acostarea ambarcațiilor.

APUNTAMENT s. n. Punte (de lemn) de-a lungul malului unei ape, servind la acostarea navelor. – După fr. appontement.

APUNTAMENT s.n. Punte de-a lungul malurilor servind la acostarea navelor; debarcader. ♦ Rampă de descărcare. [Pl. -te. / cf. it. appuntamento, fr. appontement].

APUNTAMENT s. n. punte de-a lungul malurilor la acostarea ambarcațiilor. (< fr. appontement)

APUNTAMENT ~e n. Punte de-a lungul unui mal pentru acostarea navelor. /<fr. appontement

*apuntamént n., pl. e (it. appuntamento, fr. appointement). Salar, leafă, remunerațiune pentru o funcțiune. V. onorar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

apuntamente (remunerație) (înv.) s. n. pl.

apuntamente (remunerație) (înv.) s. n. pl.

apuntament (punte) s. n., pl. apuntamente

apuntament (punte) s. n., pl. apuntamente

apuntament (tip de remunerație) s. n., pl. apuntamente

apuntament (nav.) s. n., pl. apuntamente

Intrare: apuntamente
substantiv neutru (N90)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • apuntamente
  • apuntamentele
genitiv-dativ singular
plural
  • apuntamente
  • apuntamentelor
vocativ singular
plural
Intrare: apuntament
apuntament substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apuntament
  • apuntamentul
  • apuntamentu‑
plural
  • apuntamente
  • apuntamentele
genitiv-dativ singular
  • apuntament
  • apuntamentului
plural
  • apuntamente
  • apuntamentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

apuntamente, apuntamentesubstantiv neutru plural

  • 1. franțuzism Remunerație fixă pentru o funcție în sectorul economic particular. DN
etimologie:

apuntament, apuntamentesubstantiv neutru

  • 1. Punte (de lemn) de-a lungul malului apei, servind la acostarea unei ambarcații. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: debarcader
    • 1.1. Rampă de descărcare. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.