2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aproximare sf [At: NEGULICI / V: (înv) ~osi~, (înv) app~, ~ossi~, ~ocsi~[1] / Pl: ~mări / E: aproxima] 1 Stabilire a valorii aproximative a unei mărimi. 2 Echivalare a unei mărimi cu alta, de valoare apropiată.

  1. Variantele approximare, aprossimare, aprocsimare nu sunt consemnate cuvinte-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler

APROXIMÁRE, aproximări, s. f. Faptul de a aproxima.V. aproxima.

APROXIMÁRE s. f. Faptul de a aproxima.V. aproxima.

APROXIMÁRE s.f. Acțiunea de a aproxima; aproximație. [< aproxima].

approxima vt vz aproxima

aprosima vt vz aproxima

aprosimare sf vz aproximare

aproxima vt [At: (a. 1840) ap. TDRG / V: (înv) ~osi~, (înv) app~, ~ocsi~[1], ~ossi~ / Pzi: ~mez / E: lat approximare, fr approximer] 1 A stabili valoarea aproximativă a unei mărimi. 2 A echivala o mărime cu una apropiată ca valoare. 3 (Rar; iuz) A realiza (artizanal) substitutul unui obiect tehnic, respectând numai anumite cerințe.

  1. Varianta aprocsima nu este consemnată cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler

APROXIMÁ, aproximez, vb. I. Tranz. A stabili valoarea sau valorile apropiate de o anumită mărime (căutată). – Din lat. approximare.

APROXIMÁ, aproximez, vb. I. Tranz. A stabili valoarea sau valorile apropiate de o anumită mărime (căutată). – Din lat. approximare.

APROXIMÁ, aproximez, vb. I. Tranz. A stabili valoarea apropiată, aproximativă a unei mărimi. – Fr. approximer (lat. lit. approximare).

APROXIMÁ vb. I. tr. A stabili valoarea aproximativă a unei mărimi. [< fr. approximer, cf. lat. approximare].

APROXIMÁ vb. tr. a determina valoarea aproximativă a unei mărimi. (< lat. approximare)

A APROXIMÁ ~éz tranz. (valorile unei mărimi) A determina cu aproximație. /<fr. approximer, lat. approximare

*aproximațiúne f. (lat. approximatio, d. próximus, cel maĭ apropiat). Prețuire (evaluare) apropiată. – Și -áție și -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!aproximáre (a-pro-) s. f., g.-d. art. aproximắrii; pl. aproximắri

aproximáre s. f. (sil. -pro-), g.-d. art. aproximării; pl. aproximări

aproximá (a ~) (a-pro-) vb., ind. prez. 3 aproximeáză

aproximá vb. (sil. -pro-), ind. prez. 1 sg. aproximéz, 3 sg. și pl. aproximeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

APROXIMÁRE s. aproximație. (~ a unei mărimi.)

Intrare: aproximare
aproximare substantiv feminin
  • silabație: a-pro-
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aproximare
  • aproximarea
plural
  • aproximări
  • aproximările
genitiv-dativ singular
  • aproximări
  • aproximării
plural
  • aproximări
  • aproximărilor
vocativ singular
plural
aprosimare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: aproxima
  • silabație: a-pro-
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aproxima
  • aproximare
  • aproximat
  • aproximatu‑
  • aproximând
  • aproximându‑
singular plural
  • aproximea
  • aproximați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aproximez
(să)
  • aproximez
  • aproximam
  • aproximai
  • aproximasem
a II-a (tu)
  • aproximezi
(să)
  • aproximezi
  • aproximai
  • aproximași
  • aproximaseși
a III-a (el, ea)
  • aproximea
(să)
  • aproximeze
  • aproxima
  • aproximă
  • aproximase
plural I (noi)
  • aproximăm
(să)
  • aproximăm
  • aproximam
  • aproximarăm
  • aproximaserăm
  • aproximasem
a II-a (voi)
  • aproximați
(să)
  • aproximați
  • aproximați
  • aproximarăți
  • aproximaserăți
  • aproximaseți
a III-a (ei, ele)
  • aproximea
(să)
  • aproximeze
  • aproximau
  • aproxima
  • aproximaseră
aprossima
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
aprosima
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • approxima
  • approximare
  • approximat
  • approximatu‑
  • approximând
  • approximându‑
singular plural
  • approximea
  • approximați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • approximez
(să)
  • approximez
  • approximam
  • approximai
  • approximasem
a II-a (tu)
  • approximezi
(să)
  • approximezi
  • approximai
  • approximași
  • approximaseși
a III-a (el, ea)
  • approximea
(să)
  • approximeze
  • approxima
  • approximă
  • approximase
plural I (noi)
  • approximăm
(să)
  • approximăm
  • approximam
  • approximarăm
  • approximaserăm
  • approximasem
a II-a (voi)
  • approximați
(să)
  • approximați
  • approximați
  • approximarăți
  • approximaserăți
  • approximaseți
a III-a (ei, ele)
  • approximea
(să)
  • approximeze
  • approximau
  • approxima
  • approximaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

aproximare aprosimare

  • 1. Faptul de a aproxima.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: aproximație

etimologie:

  • vezi aproxima
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

aproxima aprossima aprosima approxima

  • 1. A stabili valoarea sau valorile apropiate de o anumită mărime (căutată).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: