16 definiții pentru apostazie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

APOSTAZIE, apostazii, s. f. 1. Renunțare publică la o anumită credință religioasă; renegare a unei doctrine sau concepții. 2. Revoltă, răzvrătire împotriva stăpânirii. [Var.: apostasie s. f.] – Din ngr. apostasia, fr. apostasie.

apostazie sf [At: DA / V: ~asie / Pl: ~ii / E: fr apostasie, lat apostasia] 1 Renunțare publică la o anumită credință religioasă Cf renegare. 2-3 Renunțare la viața monahală și intrare în viața laică. 4-5 Renegare a unei doctrine sau concepții (politice, religioase etc.) și adoptare a alteia. 6 Revoltă împotriva stăpânirii.

APOSTAZIE, apostazii, s. f. 1. Renunțare publică la o anumită credință religioasă; renegare a unei doctrine sau concepții. 2. Revoltă, răzvrătire împotriva stăpânirii [Var.: apostasie s. f.] – Din ngr. apostasía, fr. apostasie.

APOSTAZIE, apostazii, s. f. Renunțare publică la o religie (de obicei spre a îmbrățișa o alta). ♦ Renegare a unei doctrine sau a unei concepții (politice, filozofice etc.).

APOSTAZIE, apostazii, s. f. Renunțare publică la o religie; renegare a unei doctrine sau concepții. – Fr. apostasie (lat. lit. apostasia).

APOSTAZIE s.f. 1. Revoltă, răzvrătire, răscoală împotriva unei stăpîniri. 2. Renunțare publică la o religie. ♦ Renegare a unei doctrine sau a unei concepții. [Gen. -iei. / < ngr. apostasia, cf. fr. apostasie, it., lat. apostasia, gr. apostasis – părăsire].

APOSTAZIE s. f. 1. renegare publică a unei credințe religioase, a unor convingeri. 2. răzvrătire împotriva stăpânirii. (< fr. apostasie, lat., gr. apostasia)

APOSTAZIE ~i f. 1) Renunțare în public la o religie. 2) fig. Renunțare la convingerile de mai înainte; renegare a unei doctrine sau a unei concepții. [G.-D. apostaziei] /<fr. apostasie, lat. apostasia

apostazie f. 1. părăsire în public a religiunii; 2. părăsirea unei doctrine, a unor principii.

*apostazíe f. (vgr. apostasia). Renegare, dezertare, părăsirea religiuniĭ, a unuĭ principiŭ saŭ a unuĭ partid.

APOSTASIE s. f. v. apostazie.

APOSTASIE s. f. v. apostazie.

apostasie sf vz apostazie

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

apostazie s. f., art. apostazia, g.-d. art. apostaziei; pl. apostazii, art. apostaziile (desp. -zi-i-)

apostazie s. f., art. apostazia, g.-d. art. apostaziei; pl. apostazii, art. apostaziile

apostazie s. f., art. apostazia, g.-d. art. apostaziei; pl. apostazii, art. apostaziile

apostazie, -ziei gen. a.

Intrare: apostazie
apostazie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apostazie
  • apostazia
plural
  • apostazii
  • apostaziile
genitiv-dativ singular
  • apostazii
  • apostaziei
plural
  • apostazii
  • apostaziilor
vocativ singular
plural
apostasie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apostasie
  • apostasia
plural
  • apostasii
  • apostasiile
genitiv-dativ singular
  • apostasii
  • apostasiei
plural
  • apostasii
  • apostasiilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

apostazie, apostaziisubstantiv feminin

  • 1. Renunțare publică la o anumită credință religioasă; renegare a unei doctrine sau concepții. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Revoltă, răzvrătire împotriva stăpânirii. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.