aponevroză sf [At: DA / Pl: ~ze / E: fr aponévrose] (Atm) Membrană fibroasă albă, foarte rezistentă, care acoperă și ține mușchii, separă între ele fasciculele musculare sau le leagă de oase.

*APONEVROZĂ (pl. -oze) sf. 🫀 Pieliță albicioasă care înconjoară mușchii și împiedică deplasarea lor, cînd se contractă [fr.].

APONEVROZĂ, aponevroze, s. f. Membrană fibroasă albă, foarte rezistentă, care acoperă și susține mușchii, separînd între ele fasciculele musculare sau legîndu-le de oase.

APONEVROZĂ, aponevroze, s. f. Membrană fibroasă albă, foarte rezistentă, care acoperă și susține mușchii. – Fr. aponévrose (< gr.).

APONEVROZĂ s.f. (Anat.) Membrană fibroasă, foarte rezistentă, care învelește mușchii și îi leagă de oase. [< fr. aponévrose, cf. gr. aponeurosis < apo – departe, neuron – nerv].

APONEVROZĂ s. f. membrană fibroasă, foarte rezistentă, care acoperă și susține mușchii. (< fr. aponévrose)

APONEVROZĂ ~e f. Membrană fibroasă albă, rezistentă, care învelește și susține mușchii. /<fr. aponévrose

*aponeŭróză și -vróză (vgr. aponeúrosis. V. nevroză). Anat. Membrana fibroasă albă care acopere mușchiĭ, și-ĭ fixează pe oase.

aponevroză (desp. -ne-vro-) s. f., g.-d. art. aponevrozei; pl. aponevroze

aponevroză (-ne-vro-) s. f., g.-d. art. aponevrozei; pl. aponevroze

aponevroză s. f. → nevroză

aponevroză, -ze.