11 definiții pentru apologet


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

apologét sm [At: DA / Pl: ~eți / E: ger Apologet] 1 (Tlg; d. scriitorii bisericești din primele secole ale creștinismului) Apărător al credinței creștine împotriva celor ce o atacă. 2-3 Persoană care laudă (în mod interesat) ceva sau pe cineva.

APOLOGÉT, apologeți, s. m. Susținător fervent (și adesea exagerat) al meritelor cuiva sau a ceva. – Din germ. Apologet.

APOLOGÉT, apologeți, s. m. Susținător fervent (și adesea exagerat) al meritelor cuiva sau a ceva. – Din germ. Apologet.

APOLOGÉT, apologeți, s. m. Apărător, adept al cuiva sau a ceva. Abandonînd aproape complet masca pseudo-marxistă pe care a purtat-o în trecut... [social-democrația de dreapta] apare deschis ca apologet al capitalismului imperialist, fabricînd în acest scop felurite teorii diversioniste cu titulaturi «socialiste» și «democratice». LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 191.

APOLOGÉT, apologeți, s. m. Apărător, adept al cuiva sau a ceva. – Germ. Apologet.

APOLOGÉT s.m. Cel care laudă cu un zel excesiv o idee, un sistem etc. [< germ. Apologet].

APOLOGÉT s. m. 1. cel care laudă cu un zel excesiv o persoană, o idee etc.; apologist. 2. autor de apologii (2). (< germ. Apologet)

APOLOGÉT ~ți m. Persoană care apără în mod exagerat o idee, o învățătură, o politică, un sistem. /<germ. Apologet


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

apologét s. m., pl. apologéți

apologét s. m., pl. apologéți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

APOLOGÉT s. panegirist, (rar) apologist.

APOLOGET s. panegirist, (rar) apologist.

Intrare: apologet
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apologet
  • apologetul
  • apologetu‑
plural
  • apologeți
  • apologeții
genitiv-dativ singular
  • apologet
  • apologetului
plural
  • apologeți
  • apologeților
vocativ singular
  • apologetule
  • apologete
plural
  • apologeților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

apologet

  • 1. Susținător fervent (și adesea exagerat) al meritelor cuiva sau a ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 sinonime: apologist panegirist un exemplu
    exemple
    • Abandonînd aproape complet masca pseudo-marxistă pe care a purtat-o în trecut... [social-democrația de dreapta] apare deschis ca apologet al capitalismului imperialist, fabricînd în acest scop felurite teorii diversioniste cu titulaturi «socialiste» și «democratice». LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 191.
      surse: DLRLC
  • 2. Autor de apologii.
    surse: MDN '00

etimologie: