12 definiții pentru apologet

apologét sm [At: DA / Pl: ~eți / E: ger Apologet] 1 (Tlg; d. scriitorii bisericești din primele secole ale creștinismului) Apărător al credinței creștine împotriva celor ce o atacă. 2-3 Persoană care laudă (în mod interesat) ceva sau pe cineva.

APOLOGÉT, apologeți, s. m. Susținător fervent (și adesea exagerat) al meritelor cuiva sau a ceva. – Din germ. Apologet.

APOLOGÉT, apologeți, s. m. Susținător fervent (și adesea exagerat) al meritelor cuiva sau a ceva. – Din germ. Apologet.

APOLOGÉT, apologeți, s. m. Apărător, adept al cuiva sau a ceva. Abandonînd aproape complet masca pseudo-marxistă pe care a purtat-o în trecut... [social-democrația de dreapta] apare deschis ca apologet al capitalismului imperialist, fabricînd în acest scop felurite teorii diversioniste cu titulaturi «socialiste» și «democratice». LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 191.

APOLOGÉT, apologeți, s. m. Apărător, adept al cuiva sau a ceva. – Germ. Apologet.

apologét s. m., pl. apologéți

apologét s. m., pl. apologéți

APOLOGÉT s. panegirist, (rar) apologist.

APOLOGÉT s.m. Cel care laudă cu un zel excesiv o idee, un sistem etc. [< germ. Apologet].

APOLOGÉT s. m. 1. cel care laudă cu un zel excesiv o persoană, o idee etc.; apologist. 2. autor de apologii (2). (< germ. Apologet)

APOLOGÉT ~ți m. Persoană care apără în mod exagerat o idee, o învățătură, o politică, un sistem. /<germ. Apologet


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

APOLOGÉT s. panegirist, (rar) apologíst.

Intrare: apologet
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apologet apologetul
plural apologeți apologeții
genitiv-dativ singular apologet apologetului
plural apologeți apologeților
vocativ singular
plural