13 definiții pentru apolog
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
APOLÓG, apologuri, s. n. Scurtă povestire (în versuri sau în proză) cu sens moralizator, prezentată în formă alegorică. V. fabulă. – Din fr. apologue, lat. apologus.
apológ sn [At: NEGRUZZI, S. I, 336 / Pl: ~uri, ~oage / E: fr apologue, lat apologus] Scurtă povestire (în versuri sau în proză), cuprinzând o învățătură morală practică, sub formă alegorică, de cele mai multe ori prin atribuirea de însușiri omenești unor animale sau lucruri neînsuflețite Cf fabulă, parabolă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APOLÓG, apologuri, s. n. Scurtă povestire (în versuri sau în proză) care cuprinde o învățătură morală practică, prezentată în formă alegorică. V. fabulă. – Din fr. apologue, lat. apologus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
APOLÓG, apologuri, s. n. (Rar) Povestire scurtă (în versuri sau în proză) care cuprinde o învățătură morală practică prezentată în formă alegorică, atribuind însușiri omenești unor animale sau lucruri. V. fabulă. De la Esop, pe care-l silabisim pe bancele școalei pînă la La Fontaine, Krîlov, Donici, apologul ca și proverbul au fost totdeauna înțelepciunea națiunilor. NEGRUZZI, S. I 336.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APOLÓG, apologuri, s. n. Scurtă povestire (în versuri sau în proză) care cuprinde o învățătură morală practică prezentată în formă alegorică. – Fr. apologue (lat. lit. apologus).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
APOLÓG s.n. (Rar) Povestire, istorioară în proză sau în versuri care cuprinde o învățătură morală, prezentată alegoric. V. fabulă. [Pl. -guri. / < fr. apologue, cf. it. apologo, lat. apologus, gr. apologos – povestire].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
APOLÓG s. n. scurtă povestire (în proză) cu intenții moralizatoare. (< fr. apologue, lat. apologus, gr. apologos)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
APOLÓG ~uri n. Povestire scurtă care conține o învățătură morală, prezentată în formă alegorică. /<fr. apologue, lat. apologus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
apolog n. istorioară cu coprins moral și instructiv.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*apológ n., pl. oage saŭ urĭ (vgr. apólogos). Fabulă care cuprinde un adevăr moral.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
apológ s. n., pl. apológuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
apológ s. n., pl. apológuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
apolog (gr. apo „despre” + logos „vorbire”), figură de stil narativă, deci compozițională, și anume o narațiune alegorică în proză sau în versuri din care se trage o învățătură morală (P). Ex. apologurile lui Esop. A. este o alegorie morală, spre deosebire de parabolă, care este o alegorie religioasă.
- sursa: DFS (1995)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
apolog
- 1. Scurtă povestire (în versuri sau în proză) cu sens moralizator, prezentată în formă alegorică.surse: DEX '09 DLRLC DN un exempluexemple
- De la Esop, pe care-l silabisim pe bancele școalei pînă la La Fontaine, Krîlov, Donici, apologul ca și proverbul au fost totdeauna înțelepciunea națiunilor. NEGRUZZI, S. I 336.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba franceză apologuesurse: DEX '09 DEX '98 DN
- limba latină apologussurse: DEX '09 DEX '98 DN