12 definiții pentru apicol
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
APÍCOL, -Ă, apicoli, -e, adj. Care se obține de la albine; care aparține apiculturii, privitor la apicultură. – Din fr. apicole.
apícol, ~ă a [At: HASDEU, I. C. 199 / A: -col / E: fr apicole] 1 Care aparține apiculturii. 2 Referitor la api cultură. 3 Specific apiculturii. 4 De apicultură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APÍCOL, -Ă, apicoli, -e, adj. Provenit din albinărit, de albinărit; care aprține apiculturii, privitor la apicultură. – Din fr. apicole.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
APÍCOL, -Ă, apicoli, -e, adj. Provenit din albinărit, de albinărit. Produse apicole.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APÍCOL, -Ă, apicoli, -e, adj. Provenit din albinărit, de albinărit. – Fr. apicole.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
APÍCOL, -Ă adj. Provenit din albinărit, referitor la albinărit. [< fr. apicole, cf. lat. apis – albină, colere – a îngriji].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
APÍCOL, -Ă adj. referitor la albinărit. ◊ de (la) albine. (< fr. apicole)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
APÍCOL ~ă (~i, ~e) Care ține de apicultură; propriu apiculturii. /<fr. apicole
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
apicol a. relativ la apicultură: Școala apicolă din Oradea-Mare.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
apícol adj. m., pl. apícoli; f. apícolă, pl. apícole
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
apícol adj. m., pl. apícoli; f. sg. apícolă, pl. apícole
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
API- „albină, de albină, albinărit”. ◊ L. apis „albină” > fr. api-, it. id., engl. id. > rom. api-. □ ~col (v. -col1), adj., care se referă la creșterea albinelor; ~cultor (v. -cultor), s. m. și f., persoană care se ocupă cu apicultura; ~cultură (v. -cultură), s. f., știință care studiază creșterea albinelor; ~form (v. -form), adj., în formă de albină; ~fug (v. -fug), adj., s. n., (preparat) folosit ca mijloc de protecție contra albinelor; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare a produselor apicole în scop terapeutic; ~vor (v. -vor), adj., care distruge sau care devorează albinele.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
apicol
- 1. Care se obține de la albine; care aparține apiculturii, privitor la apicultură.surse: DEX '09 DLRLC DN un exempluexemple
- Produse apicole.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba franceză apicolesurse: DEX '09 DEX '98 DN