15 definiții pentru antricot


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

antricot sn [At: ENC. AGR. / V: ~rec~ / Pl: ~oate / E: fr entrecôte] 1 Carne de vită din zona intercostală. 2 Friptură preparată din această carne Si: cotlet.

ANTRICÓT, antricoate, s. n. Carne de vacă, de oaie sau de porc provenită din regiunea intercostală; p. ext. friptură din această carne; cotlet. – Din fr. entrecôte.

ANTRICÓT, antricoate, s. n. Carne de vită sau de porc din regiunea intercostală; p. ext. friptură preparată din această carne; cotlet.

ANTRICÓT, antricoate, s. n. Carne de vită sau de porc din regiunea intercostală; p. ext friptură preparată din această carne; cotlet. – Fr. entrecôte.

ANTRICÓT s.n. Carne de vită sau de porc din regiunea coastelor; (p. ext.) friptură din această carne; cotlet. [Pl. -oate. / < rus. antrekot, cf. fr. entrecôte].

ANTRICÓT s. n. carne de vită sau de porc din regiunea coastelor; friptură din această carne; cotlet. (< fr. entrecôte)

ANTRICÓT ~oáte n. 1) Bucată de carne de vită sau de porc provenită din regiunea intercostală; costiță; cotlet. 2) Friptură din această carne; cotlet. [Sil. an-tri-] /<fr. entrecôte

costíță f., pl. e (dim. d. coastă. Cp. și cu bg. kostíca, arșic, d. kostĭ, os). În măcelărie și bucătărie, garf, pîrjoală, bucată de carne cu o bucățică de coastă: costiță de purcel friptă pe grătar. – Barb. cotletă, cotlet și antricot (fr. côtelette și entrecôte).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

antricót s. n., pl. antricoáte

antricót s. n., pl. antricoáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ANTRICÓT s. cotlet, (prin Mold.) tarac. (~ de porc.)

ANTRICOT s. cotlet, (prin Mold.) tarac. (~ de porc.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ANTRICÓT s.n. 1. Carne de vită sau de porc, din regiunea intercostală (termen măcelăresc). 2. Tranșă de carne de vacă, de categoria întâi, din regiunea intercostală, de aprox. 1,5 cm grosime, preparată la grătar sau prăjită la tigaie (termen gastronomic; fr., engl. entrecote; germ. Entrecote).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

antricot, antricoate s. n. (intl.) bărbat slab / costeliv / jigărit

Intrare: antricot
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antricot
  • antricotul
  • antricotu‑
plural
  • antricoate
  • antricoatele
genitiv-dativ singular
  • antricot
  • antricotului
plural
  • antricoate
  • antricoatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

antricot

etimologie: