15 definiții pentru anticariat anticvariat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANTICARIÁT, anticariate, s. n. 1. Unitate comercială care achiziționează și vinde cărți vechi sau obiecte vechi de artă; anticărie. 2. Magazin în care se vând cărți vechi. [Pr.: -ri-at] – Din anticar2 (după germ. Antiquariat).

anticariat sn [At: Scl I, 74 / V: ~cva~ / Pl: ~e / E: ger Antiquariat] 1 (Rar) Profesie sau pasiune de a colecționa cărți vechi Si: anticărie (1). 2 Profesie sau pasiune de a colecționa obiecte de artă vechi Si: anticărie (2). 3 Instituție care colecționează și vinde cărți vechi sau opere vechi de artă Si: anticărie (3). 4 Magazin în care se vând cărți vechi sau la mâna a doua Si: anticărie (4). 5 Magazin în care se vând Antichități Si: anticărie (5).

ANTICARIÁT, anticariate, s. n. 1. Întreprindere care achiziționează și vinde cărți vechi sau obiecte vechi de artă; anticărie. 2. Magazin în care se vând cărți vechi. [Pr.: -ri-at] – Din anticar2 (după germ. Antiquariat).

ANTICARIÁT, anticariate, s. n. (În trecut) Negoț cu cărți de ocazie sau cu obiecte vechi de artă; (azi) întreprindere de stat care achiziționează și vinde cărți vechi (de obicei rare). – Pronunțat: -ri-at.

ANTICARIÁT, anticariate, s. n. Întreprindere (de stat) care achiziționează și vinde cărți vechi; (în trecut) negoț cu cărți de ocazie sau (impr.) cu obiecte vechi de artă. [Pr.: -ri-at] – Din anticar2 (după germ. Antiquariat).

ANTICARIÁT s.n. Întreprindere care cumpără și vinde cărți vechi. ♦ Comerțul de cărți vechi.[Pron. -ri-at, var. anticvariat s.n. / cf. germ. Antiquariat].

ANTICARIÁT s. n. unitate comercială care cumpără și vinde cărți vechi. (< germ. Antiquariat)

ANTICARIÁT ~e n. 1) Librărie în care se vând și se cumpără cărți vechi și de ocazie. 2) Comerț cu cărți vechi. [Sil. -ri-at] /<germ. Antiquariat

anticvariat sn vz anticariat

ANTICVARIÁT s.n. v. anticariat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

anticariát (-ri-at) s. n., pl. anticariáte

anticariát s. n. (sil. -ri-at), pl. anticariáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ANTICARIÁT s. anticărie.

Intrare: anticariat
anticariat substantiv neutru
  • silabație: -ri-at
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anticariat
  • anticariatul
  • anticariatu‑
plural
  • anticariate
  • anticariatele
genitiv-dativ singular
  • anticariat
  • anticariatului
plural
  • anticariate
  • anticariatelor
vocativ singular
plural
anticvariat substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anticvariat
  • anticvariatul
  • anticvariatu‑
plural
  • anticvariate
  • anticvariatele
genitiv-dativ singular
  • anticvariat
  • anticvariatului
plural
  • anticvariate
  • anticvariatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

anticariat anticvariat

  • 1. Unitate comercială care achiziționează și vinde cărți vechi sau obiecte vechi de artă.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: anticărie
    • 1.1. în trecut Negoț cu cărți de ocazie sau cu obiecte vechi de artă.
      surse: DLRLC DN
  • 2. Magazin în care se vând cărți vechi.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • anticar (după limba germană Antiquariat).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN