15 definiții pentru antagonist

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANTAGONÍST, -Ă, antagoniști, -ste, adj. Care se află în opoziție; antagonic. * Contradicție antagonistă = contradicție antagonică. – Din fr. antagoniste, lat. antagonista.

antagoníst, ~ă a [At: DA / Pl: ~iști, ~e / E: fr antagoniste] 1 Antagonic (1). 2 (Îs) Contradicție ~ă Contradicție antagonică.

ANTAGONÍST, -Ă, antagoniști, -ste, adj. Care se află în antagonism (unul față de altul); antagonic. ◊ Contradicție antagonistă = contradicție antagonică. – Din fr. antagoniste, lat. antagonista.

ANTAGONÍST, -Ă, antagoniști, -ste, adj. (Despre două noțiuni opuse) Care se află în luptă, în antagonism (unul față de altul). Orînduirea economică a tuturor formațiunilor antagoniste este bazată pe exploatare, pe asuprirea unei clase de către alta. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 334, 4/2. În societățile de clasă lupta se dă între clasele antagoniste, între acea clasă care reprezintă viitorul și duce societatea înainte și clasa care reprezintă trecutul și caută să oprească dezvoltarea. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 104, 14/4. ◊ Contradicție antagonistă = contradicție la baza căreia stă lupta de neîmpăcat dintre vechi și nou și care nu se poate rezolva decît prin distrugerea vechiului, constituind în același timp conținutul intern al procesului de dezvoltare, al transformării schimbărilor cantitative în schimbări calitative.

ANTAGONÍST, -Ă, antagoniști, -ste, adj. În antagonism (unul față de altul). – Fr. antagoniste (lat. lit. antagonista).

ANTAGONÍST, -Ă adj. Care este opus ireductibil, în antagonism; rival, inamic; antagonic. ◊ Contradicție antagonistă = tip de contradicție specific orânduirilor bazate pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producție, constând în opoziția de interese fundamentale dintre clasele orânduirii respective (sau uneori, în sânul clasei dominante, dintre anumite grupe și fracțiuni ale ei). [< fr. antagoniste, cf. rus. antagonist, lat. antagonista < gr. anti – contra, agon – luptă].

ANTAGONÍST, -Ă I. adj. antagonic. II. adj., s. n. (substanță, agent, mușchi) care împiedică efectele agonistului2 (II). (< fr. antagoniste, lat. antagonista, gr. antagonistes)

ANTAGONÍST ~stă (~ști, ~ste) 1) Care ține de antagonism; propriu antagonismului. 2) Care acționează în sens opus. Mușchi ~ști. /<fr. antagoniste, lat. antagonista, antagonistus

antagonist m. cel ce se luptă în contra, adversar.

*antagoníst, -ă s. și adj. (antagonistés, d. anti-, contra, și agonistés, luptător). Adversar. Care lucrează în sens opus: mușchĭ antagoniștĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

antagonist adj. m., pl. antagoniști; f. antagonistă, pl. antagoniste

antagoníst adj. m., pl. antagoníști; f. sg. antagonístă, pl. antagoníste

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ANTAGONÍST adj. antagonic, opus, potrivnic. (Interese ~.)

ANTAGONIST adj. antagonic, opus, potrivnic. (Interese ~.)

Intrare: antagonist
antagonist adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antagonist
  • antagonistul
  • antagonistu‑
  • antagonistă
  • antagonista
plural
  • antagoniști
  • antagoniștii
  • antagoniste
  • antagonistele
genitiv-dativ singular
  • antagonist
  • antagonistului
  • antagoniste
  • antagonistei
plural
  • antagoniști
  • antagoniștilor
  • antagoniste
  • antagonistelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

antagonist, antagonistăadjectiv

  • 1. Care se află în antagonism (unul față de altul). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Orînduirea economică a tuturor formațiunilor antagoniste este bazată pe exploatare, pe asuprirea unei clase de către alta. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 334, 4/2. DLRLC
    • format_quote În societățile de clasă lupta se dă între clasele antagoniste, între acea clasă care reprezintă viitorul și duce societatea înainte și clasa care reprezintă trecutul și caută să oprească dezvoltarea. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 104, 14/4. DLRLC
    • 1.1. Contradicție antagonistă = contradicție antagonică. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. (și) substantivat neutru (Substanță, agent, mușchi) Care împiedică efectele agonistului. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.